Sectia parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a pus sub invinuire pana in prezent 35 de persoane pentru violentele de la mineriada din 13-15 iunie 1990. Atunci au fost agresate si arestate de pe strazile din Bucuresti circa 1100 de persoane, sase au decedat, dintre care patru prin impuscare. Tot atunci au fost devastate sedii ale unor ziare, intre care si cel al "Romaniei libere", sediile partidelor istorice de opozitie, sediile unor asociatii neguvernamentale (GDS, Alianta Civica), Universitatea Bucuresti, Facultatea de Arhitectura si altele.
Procurorii pro-Iliescu
au blocat anchetele
Investigarea atrocitatilor minerilor din iunie 1990, comise la ordinul conducerii tarii si coordonate de serviciile secrete, a fost demarata la inceputul anului 1997 de catre generalul Dan Voinea, seful Sectiei Parchetelor Militare. Atunci a fost finalizata si trimisa in judecata partea mineriadei in care figurau patru oameni impuscati (in spate) de catre ofiterii care asigurau, chipurile, apararea Ministerului de Interne. Restul anchetei a fost blocat de refuzul de a colabora al serviciilor secrete si al MApN, actori importanti in iunie 1990. In anul 2001, cand Ion Iliescu s-a reinstalat ca presedinte de tara, noul procuror general al Romaniei, Joita Tanase, i-a luat generalului Voinea dosarul (prin spargerea fisetului) si chiar a facut propunerea de a se distruge documentele. Trei ani nu s-a facut nimic in dosar, fara ca Asociatia Victimelor Mineriadelor sa protesteze. De asemenea, tot intre 2001 si 2004, Parchetul, prin Joita Tanase, a cerut instantelor de judecata returnarea dosarului cu mortii mineriadei, care apoi a fost inchis. Anchetele au fost reluate in forta abia dupa instalarea la Parchet a procurorului general Laura Codruta Kovesi. In prezent, exista doua dosare ale mineriadei din iunie 1990, si anume dosarul cu cei patru impuscati de fortele de ordine in seara de 13 iunie 1990, care este in faza de prezentare a materialului de urmarire penala, si dosarul cu cei 1056 de oameni batuti bestial si arestati abuziv in zilele de 14 si 15 iunie 1990. In total sunt 254 de volume a cate aproximativ 100 de pagini fiecare. Mii de oameni au fost audiati de catre procurori Dan Voinea si Viorel Siserman si de cativa politisti.
Iliescu, acuzat de 13 infractiuni
Intre cei 35 de invinuiti, la loc de frunte apare fostul presedinte al tarii, Ion Iliescu, acuzat de 13 infractiuni, intre care figureaza genocidul, subminarea puterii de stat, instigare la distrugere in forma calificata, subminarea economiei nationale, supunere la tratamente neomenoase, instigare de distrugere si insusirea unor bunuri, distrugerea, jefuirea sau insusirea unor valori culturale, propaganda de razboi, represiune nedreapta, arestare nelegala, cercetare abuziva, supunere la rele tratamente. Pedepsele pentru aceste infractiuni se incadreaza de la o luna pana la detentie pe viata. Zilele trecute Ion Iliescu, inregistrat cu afectiuni cardiace, a fost diagnosticat cu boala "zona zoster".
Conducatorii tarii, invinuiti
Intre invinuiti mai figureaza Petre Roman, fost prim-ministru; Gelu Voican Voiculescu, fost vicepremier; Virgil Magureanu, fost sef al Serviciului Roman de Informatii; Victor Athanasie Stanculescu, fost ministru al Apararii; Mihai Chitac, fost ministru de Interne; Cornel Diamandescu, fost sef al Politiei Romane; NS Dumitru, fost vicepresedinte al FSN, Adrian Sarbu, fost consilier al premierului Roman, acum seful PRO TV; Gheorghe Dobre, fost director de regionala CFR; Gheorghe Andrita, fost adjunct al ministrului de Interne; Kuki Borislavschi, ofiter MApN, cumnatul lui Petre Roman.
Macovei a denuntat
arestarile abuzive
In zilele de 14 si 15 iunie au fost operate 52 de arestari abuzive.
Intre procurorii care au arestat cele mai multe persoane nevinovate se afla Alexandru Tuculeanu, Ovidius Paun si Cornel Popescu.
Monica Macovei, in calitate de procuror inspector, a intocmit in 1994 un raport in care a dezvaluit aceste arestari abuzive, iar represaliile care au urmat au determinat-o sa iasa din procuratura.
