» Trei fosti directori ai Regiei Autonome a Cuprului Deva sunt urmariti penal in afacerea Rosia Montana
DNA a inceput urmarirea penala impotriva a trei fosti directori ai Regiei Autonome a Cuprului Deva pentru abuz in serviciu contra intereselor publice. Dobre Mircea, Stanca Nicolae si Lazar Ion sunt acuzati ca prin semnarea unor contracte si acte aditionale au dus la pierderea de catre statul roman a unei "felii" importante din afacerea Rosia Montana.
O companie australiana obscura intra in scena
Toata povestea a inceput in 1994, cand Ministerul Industriilor a elaborat o lista a proiectelor prioritare pentru cooperare internationala in industria miniera. Dintre acestea, cel mai important era cel de la Rosia Montana, despre care existau informatii certe cu privire la concentratia ridicata de aur care exista in acest zacamant. Un an mai tarziu, in 1995, Consiliul de Administratie al RAC Deva, transformata intre timp in Minvest, a elaborat un caiet de sarcini prin care se prevedea gasirea unui partener strain care sa asigure surse de finantare si care sa primeasca 49% din afacere, restul de 51% urmand sa ramana partii romane. In acel an, compania australiana "Gabriel Resources NL", cu sediul in Oxleigh dr. Malaga (Australia de Vest), reprezentata de omul de afaceri Frank Timis, a transmis autoritatilor romane o scrisoare de intentie prin care propunea tocmai o cooperare pentru prelucrarea minereurilor auro-argintifere in amestec cu steril vechi de la Rosia Montana, Gura Barza – Brad si Zlatna.
Acord in contradictie
cu caietul de sarcini
Acordul semnat intre cele doua parti la data de 4 septembrie 1995 a avut, insa, cu totul alte elemente decat cele stabilite initial de Consiliul de Administratie al RAC Deva. Prin acest acord, statul roman detinea maxim 49% din afacere, iar partenerul strain –compania australiana obscura si fara nici un fel de experienta in domeniu – restul de 51%. Inca de atunci se prefigura "teapa" pe care avea sa o incaseze statul roman de pe urma acestui proiect.
Partida pierduta pe mana lui Tariceanu
"Gabriel Resources NL" nu a depus nici un fel de documente care sa ateste bonitatea firmei, dar, cu toate acestea, afacerea, care era in totala contradictie cu deciziile anterioare ale Consiliului de Administratie de la RAC Deva, s-a realizat. Reprezentantii Regiei au trecut imediat la treaba si au transmis, fara acordul Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale, licentele de exploatare din zonele vizate de proiect catre "Gabriel Resources NL".
In acest fel, firma din Australia de Vest a reusit o asociere pe usa din dos cu statul, fara sa depuna o documentatie completa. Cel care a semnat pentru RAC Deva, este fostul director general Mircea Dobre, iar afacerea a fost perfectata cu Frank Timis (din partea "Gabriel"), un om de afaceri cu un trecut dubios si cu legaturi in serviciile secrete. Ponderea statului roman s-a diminuat si mai mult printr-o serie de acte, semnate "cu ochii inchisi" de catre directorii de la RAC. Astfel, un act aditional semnat in 1997 cu Frank Timis de catre reprezentantii companiei de la Deva, fara acordul Consiliului de Administratie al societatii, aduce intelegerea cu "Gabriel" foarte aproape de ceea ce "australienii" intentionau inca de la inceput: statul roman poate detine 20% pana la 35% din afacere (daca aduce aport in natura).
Ca "Gabriel Resources NL", spre deosebire de statul roman, stia ce face inca de la inceput, o dovedeste inscrierea la Bursa de Valori din Vancouver (in data de 25.04.1997) a firmei "Gabriel Resources" cu sediul in Denver, Colorado. Compania a inaintat un prospect realizat de "Goespel Shields & Partners" (firma de brokeraj) ce arata ca ar detine 80% dintr-o viitoare exploatare miniera din Romania, mai precis de la Rosia Montana.
Problema este, insa, faptul ca societatea mixta, SC "Eurogold Resources" SA, formata de RAC Deva (33,8%), Gabriel Resources Ltd. Canada (65%) si inca cateva societati romanesti cu procente insignifiante (Cartel Bau SA Cluj-Napoca, Foricon SA Deva si Comat Trading SA Bistrita), s-a infiintat in 11.06.1997, cu doua luni dupa inscrierea "Gabriel Resources" pe bursa. Acordul pentru infiintarea societatii mixte si l-a dat si ministrul de atunci al Industriei si Comertului, Calin Popescu-Tariceanu.
In noua firma, partenerul australian s-a metamorfozat in "Gabriel Resources Ltd.", cu sediul in paradisul fiscal Channel Islands, Marea Britanie, reprezentat prin Frank Timis si Gerard Edward Wood.
Un ultim act aditional semnat de directorul general de atunci al RAC Deva, Ion Lazar, a pus capac afacerii in ceea ce priveste felia ce ii revenea partii romane. Ponderea RAC Deva a scazut de la 33,8% la 19,3%. Decizia s-a luat din nou fara a exista mandate din partea Adunarii Generale a Actionarilor.
CONFIRMARE
"Referitor la solicitarea dvs. din data de 22.05.2007, Biroul de informare si relatii publice este imputernicit sa va comunice urmatoarele:
In dosarul nr.16/P/2006 aflat in lucru la DNA STA Alba Iulia s-a dispus inceperea urmaririi penale fata de invinuitii Dobre Mircea, Stanca Nicolae si Lazar Ion pentru savarsirea infr. prev. de art. 248 C.p. rap. la art. 2481 C.p.
In fapt, s-a stabilit ca invinuitii, avand succesiv calitatea de director general al RAC Deva, in perioada 1995-1999, in mod abuziv au procedat, in mod nelegal la derularea si semnarea unor contracte si acte aditionale la acestea cu firma australiana GABRIEL RESOURCES Australia", se arata in raspunsul DNA pentru Romania libera.
REACTIE
"S-a facut legal"
Nicolae Stanca, care a fost director al RAC Deva in perioada de inceput a relatiei dintre statul roman si compania Gabriel Resources, a declarat ca a procedat legal. "Am procedat conform legii. Cat am fost eu director ponderea statului roman era de 35%. Reducerea s-a facut pe baza unei evaluari realizate de o companie independenta. Consider ca s-a facut legal. Ce s-a facut ulterior nu mai pot comenta pentru ca nu mai eram in Regie", a afirmat Nicolae Stanca.
