Se pare ca proiectia filmului "4 luni, 3 saptamani si 2 zile" in deschiderea Festivalului International de Film Transilvania s-a lasat cu lesinuri. O cauza a fost cu siguranta si supraaglomerarea salii – la cele 1000 de locuri existente, au fost vreo 1400 de persoane. S-a aplaudat mult la sfarsit, iar cineva a facut o buna observatie dupa: aplauzele deja incepeau sa devina jenante, de parca spectatorii romani ar fi vrut cu tot dinadinsul sa demonstreze ca pot sa aplaude mai mult decat la Cannes.
"Cea mai proasta veste care mi s-a dat in ultima vreme", a spus ziua urmatoare Cristian Mungiu, referindu-se la faptul ca filmul sau, care nu a avut inca premiera in Romania, a fost deja piratat si circula la liber pe DC. Asta, a mai spus, il va obliga sa regandeasca strategia de promovare a filmului. "Nu stiu cum se poate lupta impotriva chestiei asteia, este complet de lipsit de respect fata de noi. In masura in care filmul poate fi vazut la cinema merita sa mergi acolo si sa-l vezi", a mai spus regizorul.
Cristian Mungiu: "Nu e nici macar un film despre avort"
Mungiu, care a plecat din Cluj in a doua zi a festivalului, urmand sa revina aici in ultima parte, a vorbit si despre Premiul Educatiei pe care l-a mai primit la Cannes, un premiu micut, dar pe care il considera extrem de important, pentru ca "latura educativa conteaza enorm pentru mine. Mi-a luat foarte mult sa inteleg ce nu intelegeam atunci: ne ajutam prietenele sa scape de chestia asta fara a fi prinse, ignorand totusi latura morala a acestor lucruri. Cand am devenit parinte, am vrut sa vorbesc cu mijloacele cinemaului despre asta".
Regizorul a mai spus ca nu si-a dorit sa faca un film de epoca, ci un film despre oameni in care sa existe o atmosfera de epoca. Pe care, de altfel, a fost foarte greu s-o creeze, pentru ca Bucurestiul s-a schimbat foarte mult in ultimii ani. "«Tovarasii», «activistii», «partidul» lipsesc din film pentru ca am incercat sa evit cliseele filmelor despre comunism. Nu e nici macar un film despre avort. Dar implicit este despre foarte multe lucruri", a explicat Mungiu. La conferinta de presa de sambata, a doua zi a festivalului, au participat si actorii principali din filmul premiat la Cannes cu Palme d’Or: Laura Vasiliu, Anamaria Marinca, Vlad Ivanov.
Laura Vasiliu: "Mie nu mi-e mila de ea"
Laura Vasiliu a vorbit despre Gabita, personajul pe care il interpreteaza in "4 luni…": "Personajul meu are acea doza de inconstienta specifica varstei si este prima mare nenorocire care i se intampla. A fost obisnuita mereu sa se sprijine pe cei din jurul ei. E un om extrem de obisnuit. E o victima a societatii, nu a ceea ce i s-a intamplat. Mie nu mi-e mila de ea".
Filmul lui Mungiu va mai avea cateva proiectii pana la sfarsitul festivalului, pe 10 iunie. Astazi, TIFF se deschide la Sibiu, unde se va concentra toata crema celebritatilor pana spre sfarsitul saptamanii, cand vor reveni la Cluj.
FILME DE STELE
La TIFF, sunt la moda capsunele. Cum intre doua filme e o pauza de cateva minute in care abia ai timp sa respiri – sau sa fumezi o tigara, depinde de gust – si piata e la doi pasi de Cinema Republica, toata lumea are in fata cate o punga cu capsune sau cu cirese, pentru variatie. De ultima ora ar fi disparitia tonului din meniul restaurantelor. Iar asta nu e din filme.
Pentru ca dupa vizionarea filmelor suntem invitati sa completam un chestionar in care sa dam calificative filmului tocmai vazut, voi face la fel:
**"Fiii" ("Sonner"), un film norvegian din 2006, cu un subiect pretentios – lupta unui tanar impotriva pedofililor, el insusi fiind agresat in copilarie si ramanand cu aceasta trauma – , dar care se dovedeste cat se poate de plat, de "pe deasupra", atat a subiectului, cat si a personajelor, de lipsit de tensiune. Deci: neinteresant, doua stele.
****"Albastru inchis, aproape negru" ("Azul oscuro casi negro"), un film spaniol din 2006, a treia pelicula aflata in competitie prezentata la TIFF. Corect ce scrie in catalogul festivalului: "Unul dintre cele mai tandre filme ale anului trecut". Nu trebuie uitat umorul spumos. Este povestea unui baiat, Jorge, obligat sa ramana portarul blocului pentru a avea grija de tatal bolnav si ranchiunos. De parca viata lui ar fi prea linistita: fratele lui, aflat in inchisoare si afland ca este steril, ii cere sa o lase insarcinata pe prietena lui, si ea inchisa. Patru stele: merita vazut.
****"AFR" ("Moartea unui prim-ministru"). Un documentar danez din 2007, despre moartea lui AFR (Anders Fogh Rasmussen), prim-ministrul cel mai controversat pe care Danemarca l-a avut la inceputul acestui secol. Regizorul Morten Hartz Kaplers creeaza o analiza interesanta a vietii a doua personaje care ajung sa se intersecteze: AFR si Emil, un tanar anarhist de stanga. Un film despre manipulare, despre seductia puterii, dar si despre cum sexualitatea si atractia pot fi fatale. Merita vazut (deci patru stele), mai ales ca nu exista verdicte, iar perspectiva pe care o ofera regizorul nu este in nici un fel partinitoare.
*** jumatate "Am o slujba naspa rau" ("I Really Hate My Job"). Filmul britanic foarte proaspat al lui Oliver Parker a avut premiera mondiala la TIFF. In plus, doua dintre cele cinci actrite care fac filmul sunt romance: Oana Pellea si Alexandra Maria Lara. Un scenariu grozav (Jennifer Higgie, prezenta la Cluj), dar din care, din pacate, iese un film destul de caricatural, de aceea doar trei stele. Jumatate de stea, pentru Alexandra Maria Lara. Da, s-a ras la proiectia speciala, filmul este atipic in cinematografia europeana – o seara la un restaurant din Soho, cand cele cinci fete (trei chelnerite, o bucatareasa si o spalatoare de vase) trebuie sa faca fata celei mai oribile seri a celei mai oribile zile din viata lor.
legenda: *****: excelent, ****: merita vazut, ***: asa si asa, **: neinteresant, *: duda.
