Sesiunea Grupului Bilderberg incepe azi la Istanbul, cu participarea a peste 100 dintre cele mai influente personalitati ale lumii.
Intalnirea Grupului Bilderberg devanseaza cu cateva zile Summit-ul G8, al celor mai dezvoltate state. Ambele vor definitiva urgentele agendei globale, iar prioritatile sunt energia si modificarile climatice.
Pana in anul 2004, Grupul a fost exclusivist, reunind rezidenti din America de Nord si Europa. Restrictionarea accesului la actul decizional global a fost abandonata, la Istanbul participand invitati turci, dar si un expert iranian in analiza politica.
Reuniunea din acest an a grupului Bilderberg va avea loc la Istanbul, intre 31 mai si 3 iunie. Intalniri ale grupului Bilderberg au mai avut loc in Turcia in 1959 si 1975. Alegerea gazdei din 2007 nu e intamplatoare, dovedind sprijinul (in)direct al participantilor pentru cea mai controversata dintre tarile care bate la portile UE. Este o reala lovitura diplomatica europeana in avanpostul islamic al Orientului Mijlociu, cu asumarea tuturor consecintelor, pozitive sau negative, generate de aceasta optiune.
Tripleta Davos-Bilderberg-G8
Grupul Bilderberg joaca un rol important – desi nerecunoscut oficial – in stabilirea tendintelor politice globale. In ultimele doua decenii, hotararile decisive pentru agenda mondiala au o ciclicitate anuala ierarhizata: summit-ul Davos – reuniunea Bilderberg – summit-ul G8. Astfel, la inceputul fiecarui an se desfasoara intalnirea de la Davos (Elvetia), cu peste 1.000 de participanti: conducatori de companii nationale si multinationale, lideri de guverne, experti in economie, finante si comert. Aici se fac "stocurile" de probleme tematice, lista de subiecte prioritare, politici investitionale, se orienteaza bugete, piete si cooperari, se contureaza tendinta consumismului pentru anul care vine. Problemele nerezolvate, dar si cele mai importante solutiile adoptate la Davos devin subiectele etapei urmatoare: reuniunea grupului Bilderberg, care are loc anual in iunie, de fiecare data in alta locatie. Aici participa 100-120 de persoane selectate pe criterii extrem de stricte, iar temele principale si concluziile au toate sansele sa devina decizii ferme o luna mai tarziu, in iulie, la intalnirea anuala a statelor cele mai dezvoltate din lume (G8).
In acest an, insa, cele doua summit-uri sunt foarte apropiate: intalnirea G8 (6-8 iunie, la Heiligenndamm, Germania) va incepe la trei zile de la incheierea intalnirii din Istanbul, semn ca urgentele de pe agenda globala nu mai suporta amanare.
Elita secreta
Grupul Bilderberg poarta numele unui hotel din Olanda unde membrii fondatori – printul Bernhard al Olandei, Joseph Retinger, David Rockefeller si Denis Healey – s-au intalnit prima data in 1954. Elementul care deosebeste decisiv reuniunile Bilderberg de alte summit-uri este absenta presei de la dezbateri si, implicit, secretul discutiilor. Fara comunicate oficiale sau interviuri ale participantilor", iata regula impusa de fondatori si respectata cu sfintenie pana azi. Ratiunea pentru care s-a infiintat grupul Bilderberg a fost aprofundarea si armonizarea opiniilor, precum si intelegerea mecanismelor economice din Europa Occidentala si America de Nord prin intalniri informale intre persoane foarte influente si puternice. Anual, centrul de coordonare de la Leyden, Olanda, stabileste o lista de cel mult 100 de persoane. Organizatorii explica secretizarea aproape totala a informatiilor ca o modalitate dovedit eficienta de a preveni manipularile prin presa ale participantilor si de a evita deturnarile mass-media de la ideile de fond. Motivul e unul cat se poate de pragmatic: toti participantii – persoane publice si influente – nu mai trebuie sa-si cenzureze expresiile cu marea grija cu care o fac in aparitiile publice. Contestatarii gruparii tocmai acuza: multi dintre participanti, dupa ce si-au castigat influenta si pozitia prin procese electorale, folosesc aceasta putere "off the record", fara a da seama pentru decizii. Pentru protectia intalnirilor elitistei grupari isi dau mana servicii secrete ale principalelor state reprezentate, in frunte cu CIA. Miscarile antimondializare se mobilizeaza, la randul lor, si au anuntat ca protestele nu vor lipsi la Istanbul.
Participanti "de marca" si subiecte de top
Vreme de patru zile, in Turcia se vor reuni politicieni de nivel global, bancheri si oameni de afaceri de varf, inalti functionari europeni si lideri ai presei corporatiste. Sub egida reginei Beatrix a Tarilor de Jos, fiica printului Bernhard, fondator al Grupului Bilderberg, cele o suta de personalitati vor dezbate subiectele fierbinti ale acestui an:
1. Problema energiei continua sa domine, de departe, agenda globala. In timp ce productia prezinta un orizont dramatic limitat, cererile de petrol si gaze naturale cresc enorm, mai ales datorita boom-ului economic chinez si indian. La aceasta ora planeta a trecut de varful productiei maximale, in timp ce noi rezerve nu se mai descopera. In consecinta, pretul energiei va continua sa creasca, la fel rata conflictelor generate de lupta pentru resursele primare. In Grupul Bilderberg s-au estimat si in 2005 si 2006 preturile adeverite ulterior, de 105-150 de dolari barilul de titei. Acest nivel este preconizat a se pastra si in 2007-2008. Nu degeaba, Jose Barroso, presedintele Comisiei Europene, a anuntat recent ca politica energetica europeana trebuie sa fie pregatita "pentru o era post-industriala".
2. SUA vor fi provocate la o atitudine clara fata de Europa, Rusia si China, pentru hegemonia asupra zonelor cu hidrocarburi, majoritatea in Orientul Mijlociu.
3. Al treilea punct, tot in conexiune cu dosarul energetic, priveste relatiile Europei cu Rusia. SUA au criticat liderii europeni pentru vulnerabilitatea in fata unei Rusii pragmatice si agresive, in timp ce Iranul a devenit pentru Washington ultima speranta in razboiul energetic.
4. Iranul, tara in care Franta, Rusia, Japonia si China investesc enorm, ramane un subiect arzator, mai ales ca o personalitate din aceasta tara participa la reuniunea Bilderberg: Mahmud Sariolghalam, profesor de relatii internationale la Universitatea din Teheran.
5. Incalzirea globala va fi un subiect sensibil, urmand sa fie impuse politici restrictive prin taxarea emisiilor de carbon.
6. Marii Britanii i se va reaminti, o data cu plecarea lui Tony Blair, ca va trebui sa urgenteze integrarea in Uniunea Europeana, cu orice costuri.
7. si la Banca Mondiala, retragerea mai mult sau mai putin eleganta a lui Paul Wolfowitz va duce la o reasezare a politicii monetare, alaturi de banca-sora, Fondul Monetar International.
8. Cu acest prilej, si Turcia va primi un impuls si o incurajare in eforturile ei de aderare la UE.
Vor fi prezenti inalti functionari ai UE (Jose Durao Barroso, presedinte al Comisiei Europene, Neelie Kroes), ai NATO (Jaap de Hoop Scheffer, secretar general), lideri de mari corporatii (Lafarge, Coca-Cola, Microsoft Corporation, Royal Dutch Shell etc.), lideri guvernamentali (ministrii grec si turc ai economiei, cel francez de externe, Bernard Kouchner, seful Rezervelor Federale ale SUA, guvernatorul Bancii Centrale Europene, adjunctul secretarului de Stat al SUA), dar si personalitati cu rol global de decenii (Henry Kissinger, David Rockefeller sau Richard Perle).
A provocat "marea schisma" a presei
La intalnirea Grupului Bilderberg de la Istanbul participa si un insemnat numar de conducatori de redactii si patroni de presa: Nicolas Beytout – Le Figaro, Hubert Burda – HB Media Holding, Paul Gigot – The Wall Street Journal, Donald Graham – The Washington Post Company, Josef Joffe si Matthias Nass – Die Zeit, Vernon Jordan – The Times, Fehmi Koru – Yeni Safek (Turcia), Toger Seidenfaden – Politiken (Danemarca), John Vinocur – International Herald Tribune, Martin Wolf – The Financial Times, Adrian Wooldridge – The Economist.
Adeziunea conducatorilor marilor trusturi de presa la directivele Bilderberg a dus la aparitia unor grupuri mass-media contestatare unite in organisme de jurnalism non-corporatist, spre deosebire de cele fidele, numite Establishment Media. In jurul celor non-corporatiste se grupeaza miscarile antimondializare ale caror manifestatii de mare anvergura insotesc reuniunile G8. In paralel, Hollywood-ul considerat corporatist pregateste subconstientul colectiv prin mii de filme pentru scenariile politice din deceniile urmatoare, invariabil conflictuale.
La 5 iunie 1991, fondatorul David Rockefeller (din partea Council for Foreign Relations) declara cu privire la prestatia presei fata de deciziile Bilderberg: "Suntem recunoscatori conducerilor publicatiilor The Washington Post, The New York Times, Time Magazine si altor mari publicatii ai caror directori au participat la intalnirile noastre si au respectat promisiunea lor de discretie pentru ultimii 40 de ani. Ar fi fost imposibil pentru noi sa dezvoltam planul nostru global daca am fi devenit subiecti ai luminilor presei in toti acesti ani, dar lumea este mult mai sofisticata si mai pregatita acum sa inainteze spre o guvernare globala care nu va mai cunoaste razboiul…"
Cum devii un Bilderberger
Cine face selectia pentru intalnirile anuale? Personalitatile convocate depind in mare masura de evenimentele de varf ale anului in curs, de stadiul aplicarii hotararilor din anul precedent, de prognozele expertilor, de noile puncte de criza ivite. Coordonator e Etienne Davignon, politician si businessman belgian. La selectie participa si organizatii tangente: Clubul de la Roma, Comisia Trilaterala, Council for Foreign Relations, "Chatham House" (Royal Institute of International Affairs).
Din punct de vedere al eligibilitatii, personalitatile romanesti sunt rarisime. Poate Mugur Isarescu pentru statutul de "mare preot" al finantelor romanesti. Incompatibilitatea persoanei presedintelui e evidenta (oricare ar fi acesta).
Poate magnati de talia lui Tiriac, Patriciu sau eminente cenusii ale influentei efective in noua geopolitica est-europeana ar putea fi invitate in viitorii ani.
Cine a fost printul Bernhard?
Printul Bernhard al Olandei (1911-2004) – fondator al Grupului Bilderberg, a avut un destin descendent, de la maretie la decadere. Conte german, Bernhard Leopold zur Lippe-Biesterfeld devine consort al reginei Iuliana a Tarilor de Jos -– Casa de Orange, dupa ce, in tinerete, a simpatizat cu miscarea Hitlerjugend, perioada escamotata ulterior.
In 1954 initiaza o conferinta la hotelul Bilderberg din Oosterbeek (Olanda), unde aduna cei mai puternici politicieni si bancheri pentru "discutii periodice care sa ajute o mai buna intelegere a fortelor complexe care afecteaza natiunile occidentale".
In 1961 infiinteaza organizatia World Wildlife Fund. Mare colectionar de masini Ferrari, devine in 1976 protagonistul unui imens scandal de coruptie, legat de comisioane la achizitionarea de avioane Lockheed pentru armata olandeza. Ca urmare, isi pierde cariera si dreptul de a purta uniforma militara. Urmeaza alte scandaluri: braconaj in 1988 si finantare de mercenari albi pentru Africa de Sud. Nu a fost incriminat niciodata. In 1980, fiica lui, Beatrix, urca pe tronul Tarilor de Jos. Regina Juliana moare in martie 2004, macinata de boala Alzheimer, iar Bernhard o urmeaza in decembrie 2004, chinuit de o tumoara canceroasa. Avea 93 de ani si lasa in urma cea mai ermetica si influenta institutie de decizii cu efecte globale.