Numele aproape necunoscut al lui Augustin Maior, fost decan al Facultatii de Fizica din cadrul UBB Cluj, este legat de bazele telefoniei mobile, una dintre cele mai importante descoperiri ale secolului trecut.
Augustin Maior s-a nascut la sfarsitul secolului XIX, in localitatea Reghin. Pentru a-l readuce in memoria tinerilor, reprezentantii Senatului UBB au dezvelit ieri un bust al fizicianului, asezat in Parcul Memoriei Universitare, celebrand cu aceeasi ocazie 45 de ani de la infiintarea Catedrei de fizica.
Maior a condus mai multi ani statia experimentala a Postei din Budapesta, unde, in 1906, reuseste sa transmita pentru prima data simultan pe o distanta de 15 kilometri, cinci convorbiri fara ca semnalele lor sa se interfereze.
Maior a fost si director general al Postelor, Telefoanelor si Telegrafelor din Transilvania si Banat si este numit profesor titular la Universitatea din Cluj si directorul Institutului de Fizica Teoretica si Tehnologica din cadrul Facultatii de stiinte. In 1923, el este singurul care are curajul sa-si puna semnatura pe lucrarea de licenta a lui Hermann Oberth, dupa ce aceasta fusese respinsa la Universitatea din Heidelberg. Oberth a fost ulterior recunoscut unanim drept parintele rachetei interplanetare moderne.
Universitarii clujeni au tinut o intreaga sesiune de comunicari destinata inventatorului ardelean si au subliniat, in mai multe momente, ideea ca telefonia moderna de azi are de platit inca un tribut intelectual lui Augustin Maior.
