Imaturitate politica, partide conduse de "afaceristi", un Parlament care faciliteaza coruptia si pericolul ca demnitarii sa foloseasca statul si Constitutia in scopuri personale. Aceasta e radiografia clasei politice facuta de reprezentantii la Bucuresti ai fundatiilor politice germane intervievati de "Romania libera". Pentru Alfred Pfaller de la fundatia social-democrata Friedrich Ebert, referendumul va fi o infrangere de amploare pentru PSD si PNL. Crestin-democratul Holger Dix ar vedea fireasca organizarea de alegeri anticipate, pentru ca acest referendum va echivala cu un vot de blam dat Parlamentului. Jurgen Henkel de la Academia Evanghelica Transilvania vede prejudicii grave de imagine aduse Romaniei, care in acest moment avea nevoie de consens pentru continuarea reformelor, nu de certuri politice. Sistemul de vot uninominal este vazut ca o solutie pentru a schimba stilul de politica "in spatele usilor inchise", insa politologii germani avertizeaza asupra riscului pe care l-ar putea prezenta populistii, care vor fi clar avantajati de noul sistem.
Fundatiile politice germane reprezentate la Bucuresti se implica in formarea partidelor democratice si a unei societati civile active. In Germania, exista sase fundatii politice, finantate din bugetul federal, fiecare apropiata cate unuia dintre partidele reprezentate in Bundestag. Cele mai importante ca buget si activitati sunt Fundatia Konrad Adenauer, apropiata Uniunii Crestin-Democrate (centru-dreapta), si Fundatia Friedrich Ebert, apropiata Partidului Social-Democrat (SPD). Acestea sunt prezente si in Romania, unde desfasoara programe precum "Statul de drept in Europa de Sud-Est" sau "Cetateanul in primul rand". Fundatia crestin-sociala Hanns Seidel este reprezentata, de asemenea, la Bucuresti, in timp ce fundatia liberala Friedrich Naumann si-a incheiat anul acesta activitatea in Romania. Buni cunoscatori ai realitatilor politice romanesti, reprezentantii fundatiilor germane analizeaza pentru "Romania libera" actuala criza politica si perspectivele Romaniei dupa aderare.
Holger Dix, reprezentantul fundaTiei crestin-democrate Konrad Adenauer
"Politicienii ar folosi Constitutia in scopuri personale"
» Ce parere aveti despre suspendarea presedintelui?
— Ca observator din afara, pot spune doar ca, in situatia actuala, actul de guvernare nu poate fi atat de eficient pe cat ar trebui sa fie, mai ales in aceasta perioada. Ca nou stat membru, Romania ar trebui sa poata lua rapid decizii bune pentru a recupera decalajul fata de celelalte state europene.
Sunt ingrijorat ca in acest moment nu se intampla asta. Pe de alta parte, conflictele care au loc acum sunt inevitabile.
Problemele care se ascund in spatele acestor conflicte sunt probleme de fond: cum ne raportam la trecutul comunist, cum combatem coruptia si cum o putem stavili. Toate acestea sunt intrebari ce trebuie clarificate acum si la care trebuie gasite solutii de bun-simt si, evident, democratice.
» Si credeti ca exista un consens in actuala clasa politica pentru aceste solutii democratice si de bun-simt?
— Nu, acum nu e vizibil un astfel de consens. Iar acest lucru este important pentru toata aceasta discutie legata de Constitutie – daca sa fie instituit un sistem parlamentar sau o presedintie mai puternica.
Ca politolog, pot sa spun ca actualul sistem romanesc semiprezidential porneste de la premisa ca va exista intotdeauna disponibilitatea pentru un consens politic, chiar si atunci cand presedintele si premierul nu sunt din cadrul aceluiasi partid.
Se presupune ca cei doi vor fi intotdeauna in aceeasi tabara, dar acum se poate vedea ca asta nu functioneaza intotdeauna, si atunci eficienta institutiilor statului este mult mai redusa.
» Sunteti, asadar, in favoarea modificarii Constitutiei?
— E nevoie de precautie in aceasta privinta. Exista politicieni in Romania care ar ataca orice forma a Constitutiei pentru a-si atinge telurile politice.
Aceasta problema nu poate fi rezolvata decat prin transformarea culturii politice, pentru a reduce pericolul ca politicienii sa foloseasca statul si Constitutia in scopuri personale. Acesta este marele pericol.
» Parlamentul l-a suspendat pe presedinte in ciuda avizului negativ al Curtii Constitutionale. Este aceasta actiune un exemplu pentru pericolul de care vorbiti?
— Parlamentul este o institutie democratica, a luat aceasta decizie prin vot, iar acum este randul alegatorilor sa aprobe sau sa respinga decizia Parlamentului. Asa functioneaza democratia.
Intrebarea care se pune insa este ce se va intampla daca presedintele va fi reconfirmat in functie cu o mare majoritate a electoratului.
In Germania ne-am astepta sa fie organizate alegeri parlamentare, intrucat confirmarea presedintelui inseamna si un vot de blam dat Parlamentului, iar situatia ar trebui clarificata prin alegeri.
Alfred Pfaller, reprezentantul fundatiei social-democrate Friedrich Ebert:
"Partidele apartin unor afaceristi, nu unor vizionari"
» Cum vedeti scena politica romaneasca dupa aderarea la UE? Erau de asteptat aceste turbulente sau va surprind?
— Nu e neaparat o surpriza, si in alte tari postcomuniste s-a petrecut la fel. Sistemul politic din Romania este inca in curs de dezvoltare si, pentru a-l intelege, trebuie vazut cum s-a format aici democratia. In Romania, chiar daca revolta populara a jucat un rol partial in inlaturarea fostului regim comunist, structurile politice ce au urmat nu s-au format din randul populatiei. Nu exista decat legaturi foarte vagi intre interesele societatii si structurile politice. In Romania, nu exista partide asa cum suntem obisnuiti in Vest. Toate apartin unor afaceristi politici, nu unor oameni care sa aiba o viziune pentru viitorul tarii. Nu ideile au stat la baza partidelor – dreptate sociala sau liberalism economic –, ci asocierea in scopul preluarii puterii sau, odata ajunsi acolo, ramanerea la putere.
» Considerati ca reforma PSD-ului e pe drumul cel bun, cu personaje ca Iliescu sau Hrebenciuc jucand inca un rol foarte important?
— Sa spunem ca mai e inca de parcurs o lunga bucata de drum… PSD-ul e o nuca tare. Iar schimbarea nu poate veni, pana la urma, decat de jos. Avem structuri in acest partid, la fel ca si in alte partide de altfel, care sunt dominate de alte interese. Nu trebuie sa ne asteptam ca reformele sa vina de sus. Ce vrea Mircea Geoana e in mare masura corect, dar presiunea si vointa politica trebuie sa vina de jos. Elitele nu-si vor crea niciodata ele insele un mijloc de control de jos in sus. La fel, si la nivelul statului. Nu consider ca democratia si institutiile sale sunt acum in pericol, ci ca se vor consolida si mai tare. Dar, in mod normal, democratia se apara de jos in sus, nu este impusa de sus in jos. Asta, pentru ca elitele n-au niciodata interesul sa fie controlate, ele vor sa mentina statu-quo-ul.
» Lupta anticoruptie a fost tema nr. 1 legata de Romania inainte de aderare. Sunt responsabili cei care incearca acum sa blocheze sau sa submineze aceste eforturi?
— Ce pot observa este faptul ca Parlamentul a votat destul de consecvent impotriva transparentizarii. Unde nu e transparenta, vom avea intotdeauna coruptie. Asta n-are nici o legatura cu cultura sau mentalitatea. Hot devine cel care are ocazia sa o faca. Iar cei care profita de aceste ocazii sunt intotdeauna oameni inteligenti si capabili. Coruptia se poate limita doar prin transparentizare maxima. Parlamentul a ingradit insa transparenta, facilitand astfel actele de coruptie.
» Ar fi votul uninominal o solutie pentru a responsabiliza parlamentarii fata de electorat?
— Votul uninominal ar schimba, cu siguranta, stilul politic. Acum, lupta se da doar in interiorul partidului, pentru un loc bun pe lista. Trebuie sa-ti gasesti aliati si protectori, sa faci tot felul de pacte. E politica in spatele usilor inchise. Nu are nici o legatura cu electoratul. Pe de alta parte, daca esti ales direct, trebuie sa poti convinge votantii. Adica sa ai charisma, in extrema negativa sa fii demagog. Ar avantaja, cu siguranta, populistii.
» Cum vedeti intreaga poveste cu suspendarea presedintelui?
— Este expresia sistemului politic actual. Cum toate indiciile arata ca Basescu va castiga, trebuie sa ne intrebam ce i-a manat pe cei care au demarat procedura. Va fi o infrangere politica de amploare pentru cei care au cerut suspendarea sa.
» Pierde Romania din toate aceste turbulente politice?
— Pe termen scurt, da. Dar pe termen lung, nu neaparat. Romania trece acum printr-o pubertate politica, in care se fac multe prostii, dar care tin de maturizare. Oricum, societatea se schimba din cauza cresterii economice, apar noi straturi sociale. Cu siguranta ca in urmatorii 10 ani nu vom mai avea 30% din populatie in sectorul agricol. Va fi mai usor cu o populatie in scadere decat cu una in crestere care nu gaseste de lucru. Perspectivele sunt pozitive, salariile vor creste datorita ofertei mici de mana de lucru – asa ca si politica se va schimba. Stilul vechi, al politicii din spatele usilor inchise, cu tocmeli pe ascuns, va fi, in cele din urma, depasit. Partidele care vor servi doar elitelor lor vor scadea puternic. Asa ca fiecare partid are acum interesul de a-si forma baze electorale puternice. Iar la modul cum se transforma societatea, aceste baze nu vor mai fi doar mase care urmeaza sefii fara sa cracneasca, ci oameni care gandesc singuri si sunt critici.
TREI SCENARII POSIBILE
Alfred Pfaller vede trei scenarii posibile pentru viitorul politic al Romaniei:
» aparitia unui populist "ca Becali sau Berlusconi";
» un "lider charismatic, dar pragmatic, de tipul primarului Klaus Johannis din Sibiu", ales pentru rezultate, nu pentru partidul din care face parte;
» aparitia unui partid de centru-dreapta "neasteptat si de succes ca si crestin-democratii din Chile".
Jurgen Henkel, directorul Academiei Evanghelice Transilvania
Prejudicii de timp si imagine pentru Romania
Jurgen Henkel cunoaste Romania de la inceputul anilor ’90. Pana in ianuarie 2007, a fost reprezentantul la Bucuresti al fundatiei politice germane Hanns Seidel.
» V-ati asteptat la aceasta criza politica postaderare?
— M-as fi asteptat ca politicienii sa se concentreze mai mult asupra unui consens pentru binele comun, nu pe certurile obisnuite dintre partide. Mai ales destramarea coalitiei de guvernare si procedura de suspendare a presedintelui sunt lucruri de care Romania nu are deloc nevoie in acest moment. Este foarte clar ca pana la aderare au fost inabusite divergentele dintre partide si ca acum acestea explodeaza. Imaginea proasta a Romaniei in UE si in statele membre a fost adesea deplansa, dar este limpede ca ceea ce s-a intamplat in ultimele luni nu va ameliora cu nimic aceasta imagine, dimpotriva. Situatia actuala costa Romania timp – pe care nu-l are – si imagine. Iar multe dintre statele vest-europene considera acum ca tara dvs. a aderat facand imbunatatiri superficiale, dar ca politica a ramas la fel ca inainte.
» Care ar fi cauzele crizei?
— Cred ca, in Romania, cultura politica nu este indeajuns de matura. Desigur ca exista alegeri, o democratie recunoscuta, altminteri tara dvs. n-ar fi membra UE. Dar cultura politica in interiorul partidelor, in care sa prevaleze convingerile politice, nu interesele economice, aceasta este o diferenta majora intre Romania si unele state vestice.
» Ar fi votul uninominal o solutie pentru a reforma clasa politica?
— Pe de o parte, ar fi bine, pentru ca atunci politicienii vor fi nevoiti sa faca ceva pentru circumscriptiile lor, pentru a-si garanta realegerea. Pe de alta parte, votul uninominal va crea conditii favorabile populistilor, care se vor concentra asupra persoanei lor, nu a politicilor propuse. Iar in Romania politica este oricum prea personala – nu partidele concureaza pe scena politica, ci liderii lor, care se comporta ca niste dusmani personali.
» Ce urmeaza dupa referendum?
— Cred ca presedintele va fi reconfirmat in functie si ca vor avea loc alegeri parlamentare anticipate. Sper ca dupa alegeri sa existe o majoritate confortabila, pentru ca s-a vazut ca, de cate ori au existat coalitii formate din mai multe partide, rivalitatile le-au macinat constant.
