Instanta constanteana s-a confruntat in intervalul 1 ianuarie-15 mai cu peste 10 cereri de extradari si mandate europene de executare.
Trei mandate au vizat extradari active ale unor cetateni straini care s-au stabilit in Dobrogea dupa comiterea faptelor penale.
intrarea romaniei in Uniunea Europeana a produs efecte imediate in ceea ce priveste modul de tranzitare a spatiului comunitar. Zeci de mii de romani au putut trece frontiera fara a mai fi obligati la indeplinirea unor formalitati greoaie, in timp ce sute de cetateni straini au putut intra in tara noastra fara a fi supusi unor controale riguroase si adesea, abuzive. Aceasta masura luata de autoritati, in conformitate cu regulile Uniunii s-a dovedit extrem de benefica. Din pacate, exista insa si unele aspecte negative, in sensul ca de aceasta "lejeritate" la tranzitare au profitat si persoane certate cu legea. Numerosi cetateni straini care au comis infractiuni grave in alte state au venit in Romania, incercand astfel sa isi piarda urma. In acelasi timp, foarte multi infractori romani s-au adaptat situatiei si au inceput sa dea "lovituri" in diverse state ale Uniunii, pentru ca apoi, sa revina cu "prada" in orasul de domiciliu. Judetul Constanta este una dintre zonele preferate de infractorii straini si se afla in acelasi timp si pe primele locuri ale unui top privind criminalitatea autohtona.
Instanta, sub asediu
Prin intermediul Birourilor Interpol, care functioneaza in absolut toate statele europene, infractorii, indiferent de nationalitatea lor, sunt depistati in timp-record. Dupa ce acestia sunt retinuti de politisti, statul in care ei au comis infractiuni demareaza procedura de extradare activa. Daca cererea de extradare este admisa, invinuitul dintr-un dosar penal este transferat si apoi judecat de instan’tele statului unde a comis fapta. Exista situatii cand infractorul a fost deja condamnat dar a evitat executarea pedepsei. In acest caz, dupa admiterea mandatului european de executare, el este transferat in "statul faptei penale" pentru a-si executa, fara alte formalitati, pedeapsa primita. Instanta care este competenta sa solutioneze cererile de extradare pentru infractori rezidenti (in cazul strainilor) sau domiciliati (pentru autohtoni) in judetul Constanta este Curtea de Apel. Judecatorii instantei superioare s-au confruntat si in anii trecuti cu astfel de situatii, dar problema a devenit cu adevarat extrem de serioasa, dupa 1 ianuarie 2007. De la inceputul anului si pana in prezent, la Curtea au fost depuse mai bine de 10 cereri de extradare activa sau mandate europene de executare a unor condamnari. O parte dintre acestea, in speta extradarile, au fost deja solutionate (prin admiterea sau respingerea actiunii). In cazul mandatelor, instanta verifica doar daca sunt indeplinite conditiile legale dupa care dispune admiterea actiunii. Fiind cauze deosebite, dosarele se judeca cu maxim celeritate, termenele de judecata fiind fixate la maxim o saptamana.
Cazuri
concrete
Multi dintre dobrogenii ceruti pentru extradare de diverse state ale Europei sunt autori ai unor fapte de drept comun. Unul dintre ei, tulceanul George Tudorache, de 27 de ani, a fost suspectat de comiterea mai multor crime si furturi in Spania. Tudorache a fost principalul invinuit in uciderea cu sange rece a ibericului Florencio Rubio Utrelo, in urma cu trei ani de zile. Curtea de Apel a admis extradarea invinuitului, care cunoscuse victima intr-un bar de homosexuali din Madrid. Un alt caz oarecum similar, este cel al lui Valentin Gabriel Garoafa, acuzat de talharii comise in Franta impotriva unor persoane pe care le cunoscuse tot intr-un bar de homosexuali. Garoafa se considera nevinovat si a fost de acord cu extradarea, intentionand sa ii ajute pe francezi sa rezolve cele doua anchete. In urma cu trei zile, Curtea de Apel a respins cererea de extradare depusa de Franta pentru tulceanul Daniel Erofel. Acesta a fost condamnat la 6 luni pentru talharii, dar eliberat dupa 40 de zile si expulzat in Romania. Francezii s-au razgandit si au cerut sa le fie predat tanarul, pentru a-si executa restul de pedeapsa. Ultimul caz ajuns pe rolul Curtii este cel al lui Andrei Untila, cetatean din republica Moldova, acuzat de spargeri in decembrie 2006, in Chisinau. Inculpatul a reusit sa vina la Constanta, dar aici a fost arestat preventiv. Printre strainii rezidenti in judetul nostru si care fac obiectul unor cereri de extradare se afla si deja celebrul Marc Vincent Pazienza. Italo-americanul este cerut de autoritatile din Ungaria pentru inselaciuni de zeci de mii de euro. Alt american arestat la Constanta si care asteapta sentinta Curtii este Roffi Donovan (de origine libaneza), suspectat de inselaciune. Americanul a fost arestat la sediul unei firme de modeling din Constanta, a carui patron este. Un alt strain cerut pentru extradare este grecul Nikolaos Markogianaki, principalul uspect in infractiuni de furt din tara natala. Acesta sustine ca este nevinovat si ca la data comiterii faptelor (1995-1998) se afla deja in Romania, fiind rezident in Constanta de mai bine de zece ani.
Previziuni sumbre
In ultimele doua luni nu a existat o singura saptamana fara ca la Curtea de Apel sa nu fie inregistrata macar o cerere de extradare. Numarul acestor actiuni a depasit deja 10 si se estimeaza ca ar putea ajunge pana la 50 pana la sfarsitul anului. Din pacate, se stie ca in momentul de fata in statele Uniunii exista cateva sute de infractori romani, care profita din plin de flexibilitatea normelor comunitare. O parte dintre ei actioneaza individual, in timp ce altii fac parte din retele infractionale foarte bine organizate. Se stie deja de grupurile de traficanti de carne vie din Spania sau Italia, sau de gastile de hoti care actioneaza in toate statele "bogate" de pe continent.
Cauze de refuz
"Curtea de Apel poate refuza executarea unui mandat european de arestare atunci cand, din informatiile pe care le are la dispozitie, reiese ca persoana urmarita a fost judecata definitiv de un alt stat al Uniunii, altul decat solicitantul. Mandatul poate fi refuzat si atunci cand infractiunea pentru care s-a dispus emiterea este acoperita de amnistie in Romania. Alte cauze de refuz apar atunci cand subiectul mandatului nu poate raspunde penal intrucat este minor sau cand in Romania se fac deja cercetari pentru aceeasi fapta. Nu in ultimul rand mandatul se refuza daca fapta imputata a fost comisa in tara noastra si nu pe teritoriul solicitantului."
Judecator Zoita Frangu, purtator de cuvant Curtea de Apel Constanta
