Dupa cum mentionam in nr. 17/2006 al revistei Timpul liber, cu ocazia inaugurarii serialului Rasfoind Romania libera din 1877 – 1889, primul numar al ziarului Romania libera a aparut duminica, 15 mai 1877. Asadar, in 2007 implineste 130 de ani de existenta! La multi ani!
Desi impovarat de atatia ani de existenta, nu este un ziar vetust ci, dimpotriva, este un ziar tanar, care cauta in permanenta noi forme si mijloace de exprimare.
Scurt istoric
Directorul acestui prim ziar de opozitie, Romania libera, a fost Augustin Laurian (1846-1906), ziarist si pedagog (fiul lui August Treboniu Laurian care, din insarcinarea Academiei Romane, a scos "Dictionarul limbii romane").
De la bun inceput, in cuvantul de deschidere, ziarul isi definea pozitia de "organ al unui grup care represinta ideile unei stange moderate, ale unei junimi care si-a facut cresterea politica in observarea durerilor de cari suferea societatea noastra de azi si in studierea marilor cugetatori positivisti (…), vom lupta azi in presa, maine la granita, pentru existenta independenta si libera a unei Ro–manii prospere, ne vom sili sa punem o piedica ignorantei sau calculelor gresite, cari ar periclita santul patrimoniu al strabunilor nostri".
Romania libera aparea intr-un climat politic extern tulbure, cand razboiul din Orient era iminent, care de altfel s-a si materializat in razboiul ruso-turc, in 1877, in care am fost implicati, impotriva vointei noastre.
Domnia lui Carol I (1866-1914) a debutat prin adoptarea unei noi Constitutii, care a ramas in vigoare pana in 1923 (doar cu revizuirea catorva articole in 1883), perioada caracterizata printr-o mare stabilitate politica interna, regele tinand cumpana intre cele doua partide existente (liberal si conservator). In aceste conditii internationale nesigure, domnitorul a chemat la putere in 1876 pe Ion Bratianu a carui guvernare a durat pana in 1888. Doisprezece ani de stabilitate in care a fost proclamata si castigata independenta (1877, 1878), tara a devenit regat (1881), au fost adoptate o serie de masuri legislative care au contribuit la modernizarea tarii: legea privind responsabilitatea ministeriala (1878), legi privind organizarea comunelor (1878, 1882), legi referitoare la organizarea invatamantului (1879, 1883), legea privind infiintarea Bancii nationale (1880). Romania libera a trait toate evenimentele si framantarile prin care a trecut tara, implicandu-se, comentand, criticand, combatand. Mult discutata chestiune a Dunarii a innegrit multe pagini de ziar din anii 1883 si mult timp dupa aceea; revizuirea Constitutiei
(articolele: 58 privind sistema electorala, dar si articolul 1 privind titula statului si a suveranului, articolul 42 privind mandatul de deputat si de senator, articolul 24 relativ la libertatea presei, articolul 52 privitor la biroul senatului si articolul 9 privind indigenatul romanilor) pentru punerea de acord cu transformarile pe care le suferise tara care devenise regat. Dar titlul, dupa cum spunea N.R. Locusteanu, care semna un articol din 13 ianuarie 1883, nu rezolva nimic de la sine. "Marirea unei natiuni nu sta in titluri; gloria si puterea stau in sciinte, in arte, in mestesuguri, in comert, in industrie, in agricultura, in creatiuni de institute folositoare, in moravuri austere, in simtimite patriotice, in devotament pentru binele public, in implinirea cu religiozitate a datoriilor" si Romania libera a urmarit in paginile sale toate aceste probleme, incercand sa sugereze solutii, criticand abaterile, impunandu-se cu abilitate.
Cateva date privind
biografia ziarului
Cotidianul Romania libera aparea la Bucuresti, avea 4 pagini in format 10 si costa 10 bani exemplarul. Abonamentul costa, in Capitala, pe un an 24 lei, pe sase luni 12 lei, pe trei luni 6 lei, iar in Districte pe un an 30 lei, pe sase luni 15 lei, pe trei luni 8 lei. Aceste date le aflam de pe manseta de pe prima pagina, precum si alte date cum ar fi, pretul anunturilor si reclamelor, si adresa administratiei (str. Lipscani no. 11, Tipografia Mihalescu & Luis) precum si adresele unde se pot adresa cei din Paris, Londra, Austria, Germania si Ungaria.
Ca toate ziarele din vremea aceea, paginile erau impartite in 4 coloane, sparte doar de titlurile rubricilor fixe. Pe prima pagina: Serviciul telegrafic: Bucuresci – urmat de ziua si luna (cu o zi dinaintea datei ziarului) – reprezentand articolul de fond: Cronica zilei. Din afara (in care erau comentate diferite articole din presa straina). Pagina a 4-a era consacrata reclamelor si anunturilor. Pagina a 3-a era rezervata rubricilor: Varietati, Fapte diverse, si Ultima ora. Articolele nu erau, in principiu, semnate, si nu apareau imagini sau fotografii, textul era compact.
Nu era neglijata nici latura culturala, care-si gasea locul, de obicei, in pagina a 2-a, in Foita Romaniei libere unde apareau schite,
Cand parcurgem paginile istoriei noastre, noi vedem in mod constant ca Romanii datoresc conservarea lor, mai ales unei virtuti caracteristice a lor, aceea de a fi strans uniti in ora pericolului, aceea de a nu avea decat un cuget, decat o inima, decat o vointa, cand se atinge de binele comun, de interesele Patriei"
Carol I
(Raspuns la cuvantarea vice-presedin-telui Senatului, Di-mitrie Bratianu,
cu ocazia sarbatoririi Proclamarii independentei, 10 mai 1877).
romane in foileton, la inceput, traduceri din limbi straine, mai ales din autori francezi, mai tarziu, intalnim semnatura unor scriitori romani prestigiosi: in afara de clasici, Vasile Alecsandri, Mihail Eminescu, apare Barbu stefanescu Delavrancea, care a debutat in Romania libera din 1877, cu poezia Stante dedicate Mariei sale Carol I si ofiterilor romani. El a fost angajat la redactia ziarului, unde a inceput publicarea foiletonului Zig-zag semnand cu pseudonimul Argus; in aceasta rubrica si in alte coloane cu caracter cultural, au mai semnat Duiliu Zamfirescu, Octavian Goga, B.P. Hasdeu, Carmen Sylva. Dupa cum spunea Duiliu Zamfirescu, in panseurile publicate in Romania libera: "Literatura este testamentul unui popor".
Ziarul a facut cunoscute ideile unor personalitati politice proeminente: Ion Bratianu, C.A. Rosetti, Kogalniceanu s.a. publicand, pe langa comentarea actelor politice ale acestora, si cuvantarile lor cu diferite ocazii. Iata cateva fraze, ale unor personalitati, desprinse din paginile ziarului, rostite cu diferite ocazii:
zz De pilda, cu ocazia sarbatoririi Proclamarii independentei 10 mai 1877, regele Carol I spunea: "Cand parcurgem paginile istoriei noastre, noi vedem in mod constant ca Romanii datoresc conservarea lor, mai ales unei virtuti caracteristice a lor, aceea de a fi strans uniti in ora pericolului, aceea de a nu avea decat un cuget, decat o inima, decat o vointa, cand se atinge de binele comun, de interesele patriei".
zz C.A. Rosetti, in cuvantarea la Proclamarea regatului, din 15 martie 1881, spunea: "Prin iubire numai, prin iubire intre noi am putut realiza ce avem astazi" sau, "…Cand e vorba de Natiune, n’a fost Roman care sa fie in diviziune, n’a mai fost diviziune, ci unitate". (idem)
zz La Primul Congres economic din 13 octombrie 1882, B.P. Hasdeu spunea: "Asa e bine, ca un popor, sa stie deopotriva manui si cumpana si cutitul". Tot la Primul Congres economic din 13 octombrie 1882, Xenopol spunea: "Cine pierde economiceste o tara, o pierde si politiceste".
zz In Romania libera din 7 martie 1884, Ion Bratianu consemna ca "Este confusiune in partidul de la guvern, se manifesta tendinta de desfacere a partidului, in liberal-radicalist si in liberal-oportunist".
Dupa cum spuneam la inceput, primul ziar Romania libera a aparut din 1877 pana in 1889. Intre 20 octombrie 1915 si sfarsitul anului 1920 a aparut, sporadic, o "foita", cu acelasi nume, doar in doua pagini, care se autodefinea "Ziar pentru apararea intereselor nationale – ziar redactat de un comitet. Practic, ziarul avea o singura pagina, cea de a doua fiind rezervata publicitatii, cu toate acestea si in acest format incearca sa abordeze o paleta larga de probleme, in afara de latura politica, apareau si articole pe probleme sociale, culturale, publicand si poezii. Unele articole incep sa fie semnate, articolele sunt intitulate si apar de asemenea si fotografii.
Intre 1943-1944 apare un ziar ilegal, cu acelasi nume, la Paris, scos de antifascistii romani participanti la Rezistenta franceza, concomitent aparea si o editie in limba franceza. Incepand din 28 ianuarie 1943, este editat la Bucuresti un cotidian, la inceput ilegal, apoi legal din 24 august 1944, intre 1968 si 1989 el este al Consiliului National al Frontului Democratiei si Unitatii Socialiste. Din 1989 a inceput sa apara seria noua a ziarului, care a devenit independent, avandu-l ca director fondator pe Petre Mihai Bacanu.
Colectia Romaniei libere este o vasta arhiva in care poate fi urmarita istoria atat de framantata a tarii noastre, oglindind evenimentele politice sociale si culturale. Patrunzand in toate colturile tarii, a contribuit la informarea si culturalizarea maselor.
Ziarele, cel putin in secolul XIX si inceputul secolului XX, au avut un rol insemnat in culturalizarea maselor. Romanele publicate in foileton, erau pana nu demult, urmarite cu nerabdare si interes de un mare numar de oameni. Chiar daca nu au fost intotdeauna dintre cele mai bune, au obisnuit oamenii sa citeasca, trezindu-le gustul pentru literatura. Nu putini s-au cultivat doar citind ziarele, nereusind sa puna mana pe vreo carte.
Desi a avut o existenta atat de fragmentata, supravietuirea sa
pe un arc de timp atat de mare merita o recunoastere, o aniversare, ca omagiu adus atator oameni,
de la masinisti la redactori
care au contribuit la pastrarea prestigiului Romaniei libere, incercand, chiar si in conditiile vitrege prin care a trecut tara, sa ramana fidela crezului declarat in 1877, de a lupta impotriva relelor prezente si viitoare. Trebuie sa subliniem faptul ca Romania libera, in pofida celor 130 de ani ai sai,
nu s-a bucurat niciodata de vreo aniversare.
