Noul Cod administrativ a fost aprobat de Camera Deputaților, for decizional, cu 175 de voturi pentru 33 împotrivă și 15 abțineri.
Potrivit actului normativ, aleșii locali – primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene – vor beneficia de pensie dacă îndeplinesc condiţiile vârstei standard de pensionare. Vor fi luate în calcul persoanele alese începând cu anul 1992. Cuantumul indemnizaţiei pentru limită de vârstă se acordă în limita a trei mandate şi se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,40% din indemnizaţia brută lunară aflată în plată. De asemenea, pensia specială se cumulează cu orice alt tip de venit, inclusiv pensia normală, și se plătește din bugetul ministerului responsabil cu administrația publică.
”Impactul urmează să fie făcut de Ministerul Finanţelor. La primarii de comună în jur de 800 de lei înseamnă această indemnizaţie, iar primarul Capitalei de 1.400 de lei pentru un mandat. Sunt vreo 200 de cazuri de primari de comune cu peste trei mandate”, a menţionat preşedintele Comisiei speciale pentru Codul administrativ, Marcel Ciolacu (PSD).
Deputații au fost de acord și ca aleșii locali să aibă dreptul la PFA, eliminând un text de la articolul referitor la incompatibilităţi, care prevedea că aceştia nu pot avea calitatea de persoană fizică autorizată sau de persoană care exploatează o întreprindere individuală sau o întreprindere familială, dacă intră în relaţii comerciale cu instituţii publice.
Schimbări cu miză uriașă
Deputații au modificat și regulile privind administrarea patrimoniului local. Astfel, o serie de decizii în aceast domeniu nu vor mai fi luate cu două treimi din voturi care până acum, ci cu jumătate plus unu din voturi. Este vorba de decizii care privesc bunurile din domeniul local sau județean care pot fi date în administrarea instituțiilor și regiilor autonome, concesionate, închiriate sau date în folosință gratuită. Aceleași reguli se aplică și pentru aprobarea hotărârilor privind bugetul local, contractarea de împrumuturi, hotărârilor prin care se stabilesc impozite şi taxe locale, celor privind participarea la programe de dezvoltare judeţeană, regională, zonală sau de cooperare transfrontalieră şi în cazul celor privind organizarea şi dezvoltarea urbanistică a localităţilor şi amenajarea teritoriului. Doar hotărârile privind translativitatea dreptului de proprietate se mai adoptă de către consiliul local cu majoritatea calificată de două treimi din numărul consilierilor locali în funcţie. Este vorba de tranzacţii de vânzare-cumpărare, donaţii, moşteniri, schimburi de teren.
Acest set de amendamente este preluat dintr-un proiect mai vechi, depus în 2015 de Darius Vâlcov, la aceea vreme senator. Schimbarea regulilor este menită să rezolve o solicitare făcută de mulți primari și președinți de consilii județene, în special din PSD. Aceștia au jumătate plus unu din voturile consilierilor, dar cazurile în care ei pot obține două treimi din voturi sunt rare.
Astfel, Consiliul General al Municipiului București a aprobat, recent, delegarea serviciilor de administrare a parcajelor publice, cimitire și crematorii, spații verzi, lacuri, ștranduri, afișaj stradal, locuințe și spații comerciale, dar și optimizarea circulației, modernizarea și întreținere drumuri, către nouă din companiile municipale proaspăt înființate de primarul Gabriela Firea. Fiindcă avea nevoie de un vot de două treimi, iar PNL și USR au anunțat că votează împotrivă, primarul Gabriela Firea a scos din proiectele de hotărâre anexele cu patrimoniul care trebuia dat în administrare ca să poată trece proiectele de hotărâre cu majoritatea simplă, deținută de PSD-ALDE. Chiar și atotputernicul Marian Oprișan, șeful CJ Vrancea, se bazează pe 19 consilieri PSD-ALDE din totalul de 33, și, pentru a trece hotărârile referitoare la patrimoniu, trebuie să apeleze la bunăvoința PNL.
Drepturi suplimentare pentru minorități
Potrivit legii, în unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, în care cetățenii aparținând minorităților naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, autoritățile locale au obligația să asigure în raporturile cu aceștia, folosirea limbii minorității naționale respective. După acest articol, s-a introdus un amendament potrivit căruia autoritățile locale, prin hotărârea organelor lor deliberative sau după caz, organelor de conducere pot decide asigurarea folosirii limbii minorităților naționale în unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând minorităților naționale nu ating ponderea de 20%. Cu alte cuvinte, în premieră, consiliile locale sau județene pot decide să asigurea folosirea limbii materne și atunci când procentul este mai mic de 20%.
Nu vor mai fi publicate procese verbale ale ședințelor de consiliu local, ci sinteze ale acestora
