» Regele Mihai, cel mai mare mosier din Romania, a primit terenuri extrem de valoroase, pe Valea Prahovei si in Banat.
» Marea familie princiara Sturdza a reintrat in posesia averii: munti, vai, paduri si palate in judetele Neamt si Iasi.
» In Bacau, urmasii familiilor nobile nu prea au ce primi, fiindca padurile au fost retrocedate ilegal si taiate
» Evreii si-au recuperat pamanturile in Suceava, nu si Arhiepiscopia Sucevei
si Radautilor.
Analizand retrocedarile finalizate pana in prezent, cei mai mari proprietari de paduri din Romania au devenit Regele Mihai si printul Dimitrie Sturdza. Regele a primit inapoi 17.000 ha in judetele Prahova, Brasov si Arad: 10.000 de hectare in zonele Sinaia, Busteni si Azuga, si 7.000 de hectare aferente domeniului Savarsin. Sturdza a obtinut in instanta punerea in posesie cu 26.000 hectare de teren in judetul Neamt, in zona Bicaz-Ceahlau.
O buna parte dintre padurile Moldovei a revenit mostenitorilor fostilor proprietari; altele sunt pe cale de a fi recuperate de catre vechi familii boieresti, inrudite cu mari case domnitoare, unele filiatii ajungand la imparatii bizantini. Cea mai mare concentrare de paduri si terenuri agricole boieresti retrocedate se regaseste in judetele Suceava, Neamt si Bacau.
Evreii si-au recuperat bunurile la Suceava
In Suceava, cea mai mare suprafata de padure – peste jumatate din zona impadurita – este revendicata de Arhiepiscopia Sucevei si Radautilor. Situatia ramane in continuare nerezolvata si spinoasa, justitia urmand sa transeze disputa dintre biserica si stat.
La terenurile agricole, s-a retrocedat cam tot ce era de retrocedat, in special pe vechile amplasamente. "Cota" maxima pentru urmasii fiecarui mosier a fost de doar 50 de hectare de teren arabil fiindca reforma din 1945 a deposedat boierimea de suprafetele detinute peste acest plafon.
Familia Ghika – neam de domnitori ai Moldovei, in special in perioada fanariota – a recuperat 43 hectare de teren arabil in comuna suceveana Dumbraveni. Mostenitorul familiei este Ion Ghika, stabilit in Franta dupa al doilea razboi mondial, el facand si demersurile pentru recuperarea altor bunuri. O ramura a familiei Sturdza a primit la Suceava 50 hectare de teren arabil. Este vorba de Johannes Sturdza, stabilit in Germania. O mare parte din pamanturile comunei Fantanele a intrat in proprietatea Sturdzestilor.
Mai multe familii de evrei din tara si din strainatate (Israel, Franta) si-au recuperat proprietati constituite din sute de hectare de teren agricol in Suceava. Mostenitorii lui Jean Capri, Goldhamer, Tilleman, Rudich Max, Androchovici au devenit cei mai mari proprietari din acest judet, ei fiind improprietariti potrivit legilor de reconstituire a dreptului de proprietate pe cele mari mari suprafete in comunele Fantanele, Scrovistea, Scheia si Dornesti.
Dimitrie Sturdza vrea sa dezvolte o industrie a lemnului
In judetul Neamt, padurile au fost impartite intre cateva familii. Sturdzestii au devenit cei mai mari mosieri din tara. Ei au primit inapoi un munte intreg (zona Valea Muntelui) si cele mai mari suprafete de padure din judetul Neamt, mai exact 26.000 de hectare, situate pe aria comunelor Ceahlau, Farcasa, Hangu si Poiana Teiului. Mostenitorii acestei familii, reveniti din Elvetia, sunt printii Dimitrie, Gheorghe si Eric Ioan, precum si printesele Elena, Margareta si Greta Marie Kvaal. In plus, familia Sturdza a recuperat si palatul de la Miclauseni, judetul Iasi, cu domeniul aferent. Printul Dimitrie Sturdza ne-a declarat ca urmeaza sa puna bazele unei industrii a lemnului "pe orizontala", construind fabrici de cherestea si palete.
Familia Sturdza are o istorie zbuciumata si se trage din os domnesc. Mihail Sturdza a primit titlul boieresc de logofat in secolul XVIII, pentru ca la inceputul secolului XIX sa urce pe tronul Moldovei. Mihail Sturdza a domnit intre 1834-1849 si a fost dat jos de pe tron in urma revolutiei de la 1848. Un alt membru marcant al acestei familii de printi este Dimitrie A. Sturdza, fost prim-ministru al Romaniei intre 1901-1906 si presedinte al Partidului National Liberal.
O ramura a Ghikulestilor stapaneste in judetul Neamt peste 320 de hectare de padure, la care se mai adauga 100 hectare de teren arabil. Mostenitoarea sotilor Emmanuelle si Solomon Ghika este elvetianca Marie Elisabette Ghidanescu.
O alta familie de boieri, Hristodorescu, a primit inapoi peste 1.000 de hectare de padure in Muntii Ceahlau si 150 hectare de teren arabil in Neamt. Urmasii boierului Starcea revendica un sat intreg – Valeni (Neamt), unde au detinut aproape intreaga suprafata de teren arabil, peste 50 de hectare, la care se adauga cam toate imobilele din centrul localitatii, unde se afla institutiile comunitare. In notificare sunt cerute sediul politiei, scoala (unde se afla conacul boieresc), dispensarul, mai multe grajduri, magazinul, biserica, cu clopotnita si zidul de imprejmuire, parcul dendrologic. Secretarul primariei ne-a declarat ca le vor fi retrocedate toate aceste bunuri, in litigiu aflandu-se doar parcul dendrologic.
Averea Cantacuzinilor, cadou pentru Primaria Roman
O situatie aparte o reprezinta averea boierului Cantacuzino Pascanu. Proprietatile acestuia se intindeau prin tot judetul Neamt, dar si in Iasi si Bucuresti. Urmasii familiei au introdus o notificare la Primaria sector 1 Bucuresti, prin care revendica Palatul Cantacuzinilor si un spital din Iasi, un conac din comuna Costisa (Iasi), peste 30 hectare de padure si 435 hectare de teren arabil in Neamt, dar si doua imobile in Bucuresti, unul pe strada Lebedei, iar al doilea pe strada Cameliei. La acestea se mai adauga bijuterii confiscate de Banca Nationala pe vremea comunismului, o parte din ele ajungand cadouri pentru liderii comunisti Nicolae Ceausescu si Josif Broz Tito. Toata averea lui Cantacuzino se afla, insa, in litigiu. Primaria Roman detine un testament care probeaza faptul ca boierul Cantacuzino a lasat mostenire comunitatii locale toata averea sa. "In baza testamentului olograf cu data de 15 martie 1927 al defunctului Constantin Cantacuzino Pascanu, primaria comunei Roman a fost trimisa in posesia intregii averi ramase numitului defunct, iar sotia sa, d-na Maria Cantacuzino Pascanu, a fost trimisa in posesia asupra uzufructului intregii averi", se arata intr-un certificat de autentificare a testamentului din data de 28 mai 1945. Mai mult, o decizie a Tribunalului Ilfov din 1927 certifica faptul ca primaria Roman este mostenitoarea familiei Cantacuzino Pascanu.
Urmasii boierilor Rosetti-Varlaam, victimele legii Hrebenciuc
Bacaul a devenit raiul retrocedarilor si al afacerilor ilegale. Mii de hectare de padure au fost rase de pe fata pamantului. Fiind unul dintre judetele cu cele mai mari suprafete impadurite, el fost tinta predilecta pentru mafia lemnului. Chiar si retrocedarile au devenit o afacere profitabila. Asa s-a ajuns la numeroase controverse in privinta unor dosare de reconstituire a dreptului de proprietate. Cazul familiei Rosetti-Varlaam este ilustrativ in acest sens. Mostenitorii acestei vechi familii de boieri (avandu-i ca urmasi pe Elisabeta Varlaam, Ioana R. Rosetti, Ileana R. Rosetti si Radu R. Rosetti, care traiesc la Bucuresti) au revendicat 5.600 de ha de padure pe Valea Trotusului. In urma unei legi abuzive (Legea 400/2003) la initiativa deputatului Viorel Hrebenciuc, oamenii din satele insiruite de-a lungul acestei vai au fost improprietariti, desi nu aveau dreptul potrivit legilor de reconstituire a dreptului de proprietate. In cardasie cu afaceristii apropiati ai PSD, noii proprietari, care au primit suprafete de 1-2 hectare, au taiat toate padurile. Muntii au ramas "cheliti" de copaci. Adevaratii proprietari – urmasii boierilor Rosetti-Varlaam – nu mai au ce primi, fiindca padurile nu mai exista. Comisia judeteana Bacau da din colt in colt si incearca sa musamalizeze cazul. Trebuie precizat faptul ca unii din membrii comisiei (de exemplu secretarul Prefecturii, Gheorghe Hura) au fost chiar initiatorii Legii 400. Pe fir au intrat procurorii si se asteapta rezultatul anchetei DNA, care a deschis un dosar penal privind restituirile ilegale de teren forestier.
Ghikulestii, refuzati la restituire
O problema spinoasa o reprezinta si dosarul de restituire al familiei N.D. Ghika, ce solicita retrocedarea a 34.000 hectare de teren forestier in zone precum Palanca, Asau, Agas, Comanesti si Darmanesti. Aceasta padure a fost confiscata de stat in 1948, pe cand proprietarii se refugiasera din calea tavalugului comunist in Occident. Ulterior, comunistii au dat padurea Ghika in administrarea Casei Autonome a Padurilor Statului, cu intelegerea (pe baza unui document semnat la acea vreme) ca aceasta sa fie administrata in diviziune: 1/3 sa ramana in proprietatea familiei Ghika si doua treimi in proprietatea statului. In 1945, potrivit unor documente invocate acum de silvicultorii din Bacau, N.D. Ghika ar fi fost acuzat de noncombat in timpul razboiului, motiv pentru care statul ar fi solicitat confiscarea averii boierului.
Proprietatea Ghika, a fost revendicata de rude indepartate, si anume Elie Vlad Sturdza si Paltin Sturdza. Comisia judeteana a invalidat notificarea celor doi, considerand ca documentele din Arhiva Nationala ar demonstra ca nu acestia sunt mostenitorii de drept, ci copiii, Nicolae si Maria. Maria i-a lasat prin acte padurea lui Nicolae. Gheorghe Savu, directorul Directiei Silvice Bacau, spune ca Nicolae Ghika, stabilit in Marea Britanie, a trimis un mail prin care declara ca "nu doreste nimic din Romania, nu vrea sa-si aminteasca de tara aceasta". In schimb, Paltin si Elie Vlad Sturdza au dat in judecata Comisia judeteana; cei doi nu s-au inteles intre ei, la un moment dat au mandatat o casa de avocatura sa le promoveze interesele, dupa care au renuntat la ea. Mostenitorii Paltin si Elie Vlad Sturdza au dat in judecata si Comisia locala Comanesti pentru refuzul de a le retroceda, conform cererii, mai mult de jumatate din acest oras.
Acte false in familia Negropontes?
O alta restituire controversata o reprezinta proprietatea unei ramuri a familiei Negropontes, care a solicitat 8.500 ha de padure in judetul Bacau, zona Oituz. Mostenitoarea, Sofia Catrina Grigorescu, este fiica lui Dan Ulysse Negropontes, nascut in urma idilei dintre generalul Eremia Grigorescu si Elena Negropontes. Ulysse a fost cetatean grec, mort in Franta in 1990. Fiica acestuia, Sofia, a trait tot in Franta. Comisia judeteana a validat solicitarea urmasei lui Ulysse, cu trei voturi impotriva, al juristului prefecturii, al Directiei Silvice si al Directiei Agricole. Motivul contestatarilor: actele unicului mostenitor, fiica Elenei Negropontes, ar fi false. "Nu concorda data nasterii, nu au fost inaintate actele originale, nu este o consecventa a documentelor de la dosar", ne-a spus directorul Directiei Silvice. Acesta a declarat ca, imediat dupa ce a intrat in posesia padurii, mostenitorul a vandut-o cu 10 milioane de euro unor persoane din anturajul lui Ion tiriac.
Retrocedarea domeniului stirbey, sub semnul intrebarii
Retrocedarea domeniului stirbey de la Darmanesti este alta afacere cu multe semne de intrebare. Mostenitorii Elenei stirbey, fiii acesteia, Basarab Brancoveanu si serban Georges Cantacuzino, au primit 6.500 de hectare de padure, plus castelul din Darmanesti. Comisia judeteana a validat restituirea. Directia Silvica Bacau s-a opus, considerand ca actele nu sunt in regula, unele fiind false.
MIZA ENORMA
» La Bucuresti, amanari peste amanari
In Capitala, mostenitorii familiilor boieresti se chinuie de ani de zile sa-si recupereze bunurile.
Zeci de procese pe rol au blocat pur si simplu retrocedarile.
Miza este mare, deoarece cladirile revendicate valoreaza, fiecare, milioane de euro. De-abia dupa adoptarea Legii 247, mostenitorii au inceput sa-si recupereze bunurile. Cele mai importante familii care au introdus notificari sunt Bragadiru, Mociornita, Monteoru, sutu, Lahovary, dar retrocedarile efective inca treneaza.
RECORD
» Urmasa familiei Sutu revendica o treime din Romania
Un caz aparte – care urmeaza a fi analizat in mod special de Guvernul Romaniei – este dosarul de revendicare al familiei Sutu. De origine fanariota, familia Sutu a dat principatelor romane trei domnitori, pe Alexandru Sutu, Mihail Sutu si pe fiul acestuia din urma, tot Mihail Sutu. In 1945, averea familiei Sutu reprezenta cam o treime din Moldova si Muntenia. Unica mostenitoare, Alexandra Sutu, are 86 de ani, locuieste la Milano si a inaintat o notificare de retrocedare a unor bunuri a caror valoare este estimata ca fiind de ordinul miliardelor de euro. Este vorba de 54 de cladiri, multe din ele imobile de mare valoare, castele, conace, vile, dar si de sute de mii de hectare de terenuri care, insumate, reprezinta aproape un sfert din teritoriile Moldovei, Dobrogei si Olteniei. Numai in Bucuresti sunt revendicate cladiri de mare valoare precum cele care gazduiesc Banca Nationala a Romaniei, CEC-ul, Ministerul Agriculturii, Politia Capitalei, Facultatea de Medicina si Farmacie, Palatul Sutu sau Spitalul Elias. In Constanta este revendicat Hotelul Iaki, aflat acum in proprietatea fostului fotbalist Gheorghe Hagi. Avocatii care se ocupa de revendicarile Sutu vor obtine, potrivit unor surse, jumatate din fabuloasa avere.