15.5 C
București
vineri, 3 mai 2024
AcasăGDPRGDPR și legea universală a inerției

GDPR și legea universală a inerției

Am scris rapid instrumentele necesare consultanței de profil, am scris și oferta, și am început să mă întâlnesc cu potențiali clienți, în ideea datei de 25 mai 2018, de care ne despărțeau numai 6 luni. Mi s-a părut o idee bună de consultanță – alinierea la GDPR. La momentul respectiv, antreprenorii pe care i-am întâlnit mi-au explicat cum că e destulă vreme, mai vorbim în primăvară. Mi-am zis că nu-i nimic, există o inerție a lucrurilor, vorbim în primăvară.

În primăvară – ca de obicei la noi, nu doar presa descoperea GDPR la un an și jumătate de la aprobarea acestuia de către Consiliul european, dar nici autoritățile române care aveau de completat și amendat legea datelor cu caracter personal plus statutul de funcționare al Autorității de resort nu s-au mișcat altfel decât inerțial. În așa fel încât modificările legislative de acomodare a GDPR în legislația națională au coincis practic cu aplicarea GDPR în toate Statele membre. La mustață, carevasăzică.

Tot în primăvara am ținut prezentări, cursuri și seminarii pe tema GDPR unui mediu de afaceri care se împărțea în două subclase – cei care prelucrau oricum date cu caracter personal și până la acea dată, și cei pe care presa îi ajutase să conștientizeze între timp că sunt operatori de date cu caracter personal. Primii dornici să își facă ordine în casă, apăsați de clienți sau parteneri de afaceri pretențioși, cei din urmă din dorința de a învăța câte ceva, dar nu neapărat a aplica cele acumulate. O altfel de inerție, la modul “să nu ne grăbim, că nu dau turcii”.

La finalul primăverii, în jurul datei de 25 mai, inerția își intra în parametri obișnuiți. După trecerea sperieturii cu amenzile astronomice, au apărut și primele statistici cu gradul de aliniere la GDPR  – cel mai inerțiali, firește, cei din administrația publică, urmați îndeaproape de mediul ONG-istic, cu procente de aliniere sub 20%. Mediul de afaceri multinațional, care a tras la edec inerția mioritică, aproape de 85%, iar partenerii acestora, clienți și furnizori români, un complezent 50% dictat de multinaționalele cu care fac afaceri. În rest, firmele românești care nu fac afaceri cu multinaționalele și nu prea au tangență nici cu autoritățile, tăcere plină de subînțelesuri.

În clipa de față, România antreprenorială se pregătește de vacanță, cum dealtfel se pregătesc, nu am niciun dubiu, și autoritățile. Departe de proactivitate, inerția de adaptare a câștigat și meciul gedeperistic. Sunt curioasă de faza trei – sesiunea de toamnă, în care planul de amenzi al autorității de protecție a datelor cu caracter personal își va spune cuvântul.

Aurelia Dinu
Aurelia Dinuhttp://aurelia-dinu
Aurelia Dinu, analist și consultant în managementul afacerilor
Cele mai citite

Turcia nu va relua schimburile comerciale cu Israelul

Turcia a declarat că nu va relua schimburile comerciale cu Israelul, în valoare de 7 miliarde de dolari pe an, până când nu se...

Germania și aliații acuză Rusia de atacuri cibernetice de amploare

Germania a acuzat Rusia că a lansat atacuri cibernetice asupra firmelor sale de apărare și aerospațiale, precum și asupra unor ținte din alte țări,...

Clienții români ai armatei private a Lukoil

Rușii de la Lukoil desfășoară în România o ”armată privată” mascată sub forma unei companii de protecție și pază, Traun Guard HMS, fostă...
Ultima oră
Pe aceeași temă