Intre fenomenul "ultra" si vestitii hooligans nu exista nici o legatura, desi multi nu fac vreo diferenta intre cei doi termeni.
Violenta de pe stadioane are la baza grupurile de hooligans.
Am vazut cu totii cat de deprimanta poate fi imaginea unui stadion fara suporteri in timpul unui meci de fotbal. La derby-ul Steaua – Dinamo s-a putut observa foarte bine cum traiesc fanii adevarati o confruntare de traditie. Fumigene, torte, petarde, care spre surprinderea multora au ramas doar in peluza, fara ca acestea sa ajunga in teren.
Stadioanele, dar si salile de sport devin, pe zi ce trece, un adevarat teatru de razboi intre, de regula, suporteri si fortele de ordine. Steaua, Dinamo, Rapid si Universitatea Craiova au fost obligate sa joace meciurile de acasa cu portile inchise sau la cel putin 150 km distanta de arena proprie. Autoritatile ii fac vinovati pentru aceste incidente pe suporteri, care la randul lor acuza fortele de ordine de exces de zel. Adevarul poate fi undeva la mijloc. La fiecare partida de fotbal si, mai nou, handbal sau hochei, din arsenalul fanilor nu lipsesc tortele, fumigenele si petardele. Legea interzice ca in incinta unei arene sportive sa fie introduse astfel de materiale, totusi ele ajung pe stadioane sau in sali. Vinovatii sunt intotdeauna ultrasii, confundati de multe ori, gresit, cu huliganii.
Foarte putina lume cunoaste faptul ca exista mari diferente intre "hooligan" si "ultra". Trebuie spus insa ca acesti doi termeni pot coexista, transformandu-se in "hooltras". Acest termen apare in general in Balcani, dar si in spatiul ex-sovietic.
Ce inseamna a fi "ultra"?
In Romania, fenomenul "ultra" a luat nastere imediat dupa Revolutie, insa dezvoltarea a inceput abia in anii 1995-1996. Primele grupari au luat nastere in galeriile cluburilor Steaua, Dinamo, Poli Timisoara, Universitatea Craiova si, mai tarziu, Rapid. Chiar daca mai toti se considerau ultrasi, probabil si din cauza ca aceste grupari se inspirau din coregrafiile suporterilor italieni, unele "realizari", cum ar fi furtul steagurilor sau al fularelor, apartin fenomenului "hooligan", care s-a dezvoltat in Marea Britanie. Ultrasii incearca sa mute spectacolul in tribune. Nu prin violente, ci prin apelarea la coregrafii, care pot contine bannere, steaguri, fumigene sau torte. Acest lucru exclude insa o confruntare cu adversarii, acesti suporteri incurajandu-si intr-un mod original echipa.
Ce inseamna a fi "hooligan"?
Spre deosebire de ultrasi, gruparile "hooligan" considera ca singurul mod prin care iti poti demonstra superioritatea fata de adversar este sa fii mai puternic fizic decat el.
Diferentele apar si la nivelul vestimentatiei. "Hooligans" renunta la orice fel de insemne ale propriului club in timpul meciurilor, folosesc steaguri de mici dimensiuni inscriptionate cu numele echipei, si nu cu insemnele unei grupari.
Pentru aceste grupari, confruntarea violenta cu suporterii adversi este nelipsita. Totusi, o lupta pe strada, cunoscuta sub numele de fair-fight, nu poate avea loc decat daca se indeplinesc anumite conditii, cum ar fi: cele doua grupari care se infrunta trebuie sa aiba un numar aproximativ egal de persoane si lipsa armelor (combatantii folosindu-se doar de pumni si picioare).
Prima lupta de acest fel din Romania a avut loc inaintea derby-ului Rapid – Steaua (2-3), cand nu mai putin de 150 de fani ai celor doua echipe au stabilit o intalnire in zona Plaza Romania.
Diferente clare
Diferentele dintre cele doua fenomene sunt destul de clare. Totusi, exista tari unde linia de hotar nu exista, huliganii fiind cei care se ocupa de coregrafii, torciate etc. Dar acest lucru nu-i impiedica sa se lupte cu adversarii sau fortele de ordine. In spatiul ex-iugoslav, suporterii fanatici nu-si proclama victoria decat dupa o confruntare huliganica, ceea ce a facut ca intotdeauna derby-urile Belgradului, Partizan – Steaua Rosie, sa fie sangeroase.
Romania pare foarte aproape de a se inscrie pe acest culoar. La aparitia fenomenului "ultra" pe teritoriul tarii noastre lucrurile nu erau foarte clare, diferentele neputand fi sesizate de suporterii romani. De exemplu, in 1998 in peluza rapidista a aparut gruparea Official Hooligans, iar confuzia s-a accentuat pentru ca OH nu a fost niciodata altceva decat o grupare "ultra". O data cu dezvoltarea mass-media, care a adus in presa informatiile necesare, lucrurile au inceput sa se aseze, suporterii patimasi reusind sa faca o delimitare intre ceea ce inseamna a fi ultra si a fi huligan. z
UNITATE
Pentru suporteri
In toamna anului 2005, gruparile din Romania au raspuns unui apel al "Peluzei Catalin Haldan" – PCH (Dinamo), pentru organizarea unui protest fata de arestarea a cinci suporteri alb-rosii in Bulgaria, inaintea confruntarii dintre "caini" si Levki Sofia, in Cupa UEFA. La mars au participat grupurile Ultras, Stil Ostil, Vacarm, Tineretului Korps, Titan Boys, Nucleo, Warriors (Steaua), Boys, Brigate, Feydan, Supras, Regime Ultra (Dinamo), Unione Ultras (Rapid), Ultras Craiova, Teste Matte (Universitatea Craiova), Masseria, Drojdierii (Poli Timisoara), Vecchia Guardia, Manastur Clan (U Cluj), Spetza Ultra Rossa (UTA), Dorobantii, Brigada Suprema, Nord (FC Vaslui), Fans (FC National), Knot (Petrolul).
CODUL
Conduita Ultra
Iubeste culorile echipei mai presus de orice
Respecta deontologia grupului
Nu accepta existenta unor limite sau obstacole in fata iubirii tale pentru echipa
Ramai coerent intotdeauna
Distinge-te de masa de suporteri
Incurajeaza-ti echipa, la bine si la greu, chiar si atunci cand e contestata
Cumpara-ti bilete sau abonamente la partidele de acasa si suporta costul deplasarilor
Nu face nici un compromis legat de ideologia si sentimentele tale
Contesta conducerea si pe fotbalisti, atunci cand nu respecta crezul si valorile tale
Nu murdari acest crez cu manifestari politice
Fa-ti steaguri, bannere, esarfe, coregrafii si altele doar prin forte proprii
Nu comercializa identitatea grupului vanzand materiale promotionale.
LA NOI, DOAR CATEVA INTALNIRI ADEVaRATE INTRE GALERIILE ULTRA
Amintiri negre de acum zece ani
In tara noastra, duelurile cele mai spectaculoase dintre galerii se desfasoara o data cu intalnirile Steaua – Dinamo, UTA – Poli Timisoara, Dinamo – Craiova sau Dinamo – Poli.
Meciul din Ghencea de acum 10 ani, din 10 mai, dintre Steaua si Dinamo nu va fi uitat cu siguranta de fanii celor doua echipe. Nu din cauza celor petrecute pe teren, ci pentru evenimentele din tribune. Atunci, galeria "cainilor" a reusit sa incendieze peluza in care se afla, pompierii reusind cu greu sa stinga focul.
La nivel european, ultrasii au aparut la sfarsitul anilor '60. Fanii cu varste cuprinse intre 15 si 20 de ani se rup de "clasicul spectator", ocupand sectoare ale tribunelor unde se vindeau bilete sau abonamente la preturi reduse. Trebuie mentionat ca primii pasi spre fenomenul "ultra" au fost facuti in Italia, tara recunoscuta si astazi pentru spectacolul creat de tifosi. La acea vreme ultrasii se deosebeau de masa suporterilor, in primul rand prin identificarea propriului sector delimitat de unul sau mai multe steaguri cu numele si simbolul grupului, haine militare purtand insemne ale propriei echipe si prin infatisarea paramilitara preluata de la organizatiile politice extremiste, un fenomen la moda in acea perioada.
Anii '80 reprezinta momentul de crestere a gruparilor "ultra", unele factiuni ajungand sa beneficieze de aportul a mii de membri. Cel mai tragic eveniment s-a petrecut in 1985, la meciul Liverpool – Juventus (0-1) din finala Cupei Campionilor Europeni, disputat pe stadionul Heysel din Bruxelles. Atunci, nu mai putin de 39 de suporteri italieni au murit in urma confruntarilor cu fanii englezi. Acest lucru a dus la suspendarea cluburilor din Premiere League din cupele europene pe o perioada de cinci ani.
