Lungul interviu acordat de presedintele Basescu postului de radio Romania Actualitati a suscitat imediat comentarii de tipul "Ba nu, el minte!"; nu astfel fac copiii care alearga la mamica lor, fiecare turnandu-l pe celalalt ca l-a batut?!
Atac involuntar justificat
Daca "mogulii" nominalizati nu prea aveau altceva de spus decat ca "presedintele nu stie ce este aia presa, acuza pe degeaba, noi nu, nici vorba", unele comentarii din mass-media nu i-au depasit pe copiii din poveste: monopolurile exista, dar noi ramanem obiectivi; in schimb consilierul pentru politica interna de la Cotroceni habar nu are de gazetarie (Antena 3 – 19 februarie)! Cu alte cuvinte, a lipsit orice analiza in adancime a modului in care mediile reflecta evenimentele, desi noi, spectatorii, stim bine ca aceste reflectii sunt mereu previzibile.
De fapt, atacul lui Basescu putea oferi prilejul unei dezbateri serioase asupra mass-media in Romania; prilejul a fost insa ignorat, iar cei vizati s-au marginit la riposte dure, dar vagi. Ce altceva am putea concluziona decat ca atacul lui Basescu s-a vazut justificat de exact reactia celor atacati? Analiza confirma aceasta impresie.
Tupeism
Mass-media au ajuns sa reactioneze la evenimente exact ca partidele politice la un adversar: nu echidistanta, ci pozitionata pe piata politica, nu analitic, ci partizan. La fel cum stii dinainte ce va declara Mircea Geoana in cutare chestiune, stii dinainte si cum va comenta Antena 3. Or, daca pentru un om politic previzibilitatea tine de linia partidului sau, un post de televiziune ar trebui sa urmeze nu o linie, ci o atitudine, aceea de analiza impartiala inainte de verdict. Nu spun ca la Cristoiu, de exemplu, aceasta nu exista, dar viteza cu care unii ziaristi reactioneaza la eveniment – cazul lui in seara de 19 februarie – ii determina sa treaca automat la verdictul-standard. Frapeaza de aceea, in multe comentarii, fie absenta argumentului si a dovezii, fie fluturarea, in locul lor, a vreunui "biletel" ridicol, scos din circuitul lui procedural propriu, fie dezinteresul pentru investigatie: nimeni nu s-a intrebat, de exemplu, daca cele spuse de Basescu despre relatiile dintre diverse firme si Ministerul Transporturilor corespund faptelor sau nu.
Ideea este ca spectatorul asteapta doar un verdict pro sau contra pe care participantul la show sa-l exprime cat mai cu tupeu, fara nici un dialog cu vreun preopinent. Nu neg existenta unui astfel de spectator, dar a vorbi numai pentru el nu lamureste nimic, ci creeaza doar o spirala a barfei si contra barfei, adica climatul de surescitare dramatica, dar minora si jalnica, in care ne sufocam cu totii de la o vreme. Excelente motive, de altfel, pentru ca multi in Europa sa se intrebe daca Romania are maturitatea de a functiona in UE sau a fost primita prea devreme.
Nici faptele generale nu intereseaza
Televiziunea si presa au comentat (pana in momentul in care scriu) din declaratia lui Basescu numai pasajele despre "cei trei moguli", adica nici un sfert din textul ei! Restul a fost complet ignorat. Nu s-a spus, pur si simplu, nimic despre posibilitatea de-a iesi din agricultura de subzistenta datorita creditelor UE, despre Sanatate si Invatamant, primele baze americane in Romania, definirea platoului continental in raport cu Ucraina la Haga, tezaurul din Rusia, orientarea insistenta a politicii externe spre Marea Neagra, noua in raport cu traditionala noastra politica spre Vest. Politica externa s-a redus la intrebarea daca va fi acceptat sau nu Adrian Cioroianu de… evident, Basescu, dupa cum demiterea lui Mihai Razvan Ungureanu a starnit numai intrebarea daca el o va primi cu, sau fara, "declaratii". Performantele celor doi nu au intrat in nici un fel in stirile zilei.
Doar show
dovedeste criza
Mass-media pare fascinata numai de propria sa capacitate de a crea un show din nimic, adica de a face, prin mestesugita umflare, din tantar armasar. Presedintele Basescu declara ca nu exista in Romania o criza politica reala, deoarece toate institutiile functioneaza, ci numai o "constructie mediatica de genul "instabilitate’", directionata de "moguli" pe deasupra ziaristilor. De fapt, am depasit simplele dispute fara a ajunge inca la o criza politica, dar traversam o grava criza de incredere in institutii, inclusiv in mass-media: banalizandu-se, scandalul a dus la convingerea ca institutiile, inclusiv mass-media, numai scandal pot produce. Dincolo de scarba si plictis, ce ne mai asteapta?
Sorin Alexandrescu, scriitor, profesor la Universitatile din Bucuresti si Amsterdam
