Arhiva fostului serviciu secret al Ministerului Justitiei se afla la sediul Administratiei Nationale a Penitenciarelor (ANP), sigilata si supravegheata cu mijloace de securitate sofisticate.
Deocamdata, nimeni nu are acces la dosarele intocmite in ultimii 15 ani de ofiterii fostului Serviciu de Informatii si Protectie Anticoruptie (SIPA), dar, potrivit unor surse demne de incredere, in viitorul foarte apropiat acestea vor fi cercetate pentru a vedea exact care erau principalele preocupari ale SIPA.
Inainte de sigilare, arhiva a fost inventariata de o comisie din care au facut parte, printre altii, Claudiu Secasiu, presedintele CNSAS, si Marius Oprea, consilierul primului ministru pentru probleme de siguranta nationala.
Ce contine arhiva SIPA
Arhiva SIPA contine trei tipuri de documente, potrivit ierarhizarii facute de comisie. Marius Oprea ne-a explicat ca este vorba, in primul rand, despre “notele informative” ale retelei de informatori din penitenciare, “care se pastreaza fiindca reteaua este inca functionala si necesara, fiind preluata de noua structura din subordinea Administratiei Nationale a Penitenciarelor”, adica de Directia Generala de Protectie si Anticoruptie (DGPA).
A doua categorie se refera la documentele referitoare la cei care au avut acces la informatii clasificate, “documente care dupa lege au fost predate Serviciului Roman de Informatii”. Al treilea fond priveste corespondenta SIPA cu alte institutii, iar acesta a fost predat integral Arhivelor Nationale.
Informatii compromitatoare despre magistrati, ziaristi, ONG-isti
Exista insa si o categorie speciala de documente, dupa cum explica Marius Oprea, consilier al premierului pentru siguranta nationala, note intocmite sub conducerea fostilor sefi SIPA proveniti din structurile securitatii – Marian Ureche si Dan Gheorghe -, care dovedesc ca acest serviciu si-a depasit atributiile. “Este vorba despre informatii compromitatoare la adresa magistratilor si alte lucruri asemanatoare care erau arhivate electronic, dar care au fost distruse”, spune Oprea, argumentand ca s-au gasit urme privind stergerea acestora din computere. Surse autorizate din apropierea serviciilor de informatii afirma insa ca exista duplicate in format electronic, iar fostii lucratori ai SIPA le pot folosi in continuare pentru a santaja sau intimida persoane onorabile din mediul magistratilor, dar nu numai. Consilierul primului ministru pentru siguranta nationala crede ca “este rolul Serviciului Roman de Informatii sa-i supravegheze pe acesti fosti, daca vrea sa preintampine astfel de situatii”.
Marius Oprea marturiseste ca nu a avut acces la arhiva SIPA, dar ca are la indemana elemente care pot demonstra ca SIPA si-a depasit atributiile inclusiv prin intocmirea de dosare impotriva ziaristilor. Surse demne de incredere sustin insa ca fostul serviciu de informatii al Ministerului Justitiei strangea date si despre lideri ai societatii civile. Exista, de pilda, destule documente despre Asociatia pentru Apararea Drepturilor Omului – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) si despre persoanele care activeaza in aceasta organizatie. Oprea crede ca astfel de documente intocmite de lucratorii SIPA inainte de 2005 despre ziaristi sau persoane din ONG-uri erau utile, “fiindca ele contineau inclusiv detalii despre viata privata care puteau fi folosite la nevoie pentru a-i influenta sau santaja”. E posibil ca in arhiva fostului SIPA sa fie si documente despre politicieni. Fostul ministru al Justitiei Valeriu Stoica, cel care a transformat Serviciul de Informatii si Protectie Anticoruptie din directie penitenciara in departament ministerial, ne-a spus ca dupa 2000 a aflat ca ofiterii SIPA il supravegheau.
Fostii ofiteri SIPA ar putea raspunde penal
Dupa ce va fi cercetata in detaliu arhiva SIPA, “ofiterii care s-au ocupat de astfel de lucruri ar putea raspunde penal”, crede Marius Oprea, amintind in plus un caz special despre care spune ca are dovezi: “In dosarul Portelanul, anumiti detinuti spuneau ca, in perioada 1999-2000, ofiteri ai SIPA incercau sa-i convinga sa declare ca in spatele unor actiuni de contrabanda s-ar fi aflat diverse persoane publice, de exemplu Dorin Marian, consilier pe probleme de securitate al fostului presedinte Constantinescu, sau chiar fiul fostului sef de stat”. Ministrul Monica Macovei a declarat, chiar la desfiintarea SIPA, ca va face o plangere penala pentru a-i identifica pe cei vinovati de neregulile din acest sistem, fiindca SIPA a fost folosit mai ales in perioada cabinetului Nastase ca instrument politic.
Istoria SIPA
• In 1991, ministrul de Justitie Mircea Ionescu Quintus a infiintat prin ordin ministerial Serviciul Independent pentru Protectie si Anticoruptie (SIPA), ca structura departamentala in subordinea Directiei Generale a Penitenciarelor, cu scopul de a urmari si controla infractiunile cu implicatii majore din penitenciare.
• In 1997, sub mandatul ministrului Justitiei Valeriu Stoica, SIPA a trecut, tot printr-un ordin al ministrului, in subordinea directa a ministrului Justitiei, care dorea ca acest serviciu secret sa se ocupe si de protectia magistratilor.
• In 2003, din cauza scandalurilor din presa care aratau ca la varful SIPA au fost numiti fosti lucratori ai securitatii, iar serviciul era suspectat ca face politie politica, SIPA s-a transformat in Directia Generala de Protectie si Anticoruptie (DGPA) si pentru prima data aceasta structura este obligata sa prezinte rapoarte de activitate Parlamentului.
• In 2006, la inceputul anului, Monica Macovei desfiinteaza serviciul secret din subordinea ministrului Justitiei pe motiv ca SIPA, redenumit DGPA, a facut abuzuri, iar ministerul nu are nevoie de un serviciu secret.
• In 2006, la sfarsitul anului, ministrul Justitiei infiinteaza, prin hotarare de guvern, Directia pentru Prevenirea Criminalitatii in Mediul Penitenciar (DPCMC), o structura in subordinea Administratiei Nationale a Penitenciarelor, cu argumentul ca o structura informativa de acest fel este necesara pentru a preveni actiuni ilegale pregatite in inchisori.
