Inca de dimineata, a plouat cu galeata la Maieru. Cerul si pamantul mocirlos, in care s-a intors ieri Maria Cioncan, au bocit-o parca la unison cu satenii pe atleta olimpica, disparuta fulgerator dintre cei vii intr-un stupid accident de circulatie.
Toata suflarea satului s-a strans inca de dimineata la biserica din centrul comunei pentru a se alatura familiei sportivei, a carei durere nu se poate transpune in cuvinte. Cine ar putea traduce durerea unei mame impietrite langa sicriul in care zace fara suflare mireasa nenuntita, care in urma cu doar trei ani, la Jocurile Olimpice de la Atena, umplea de mandrie o tara intreaga.
Ingropata in straie de mireasa
Maria a fost ingropata in straie de mireasa, cum este obiceiul in popor in cazul in care moartea rapeste un tanar necasatorit. Biserica in care familia si consatenii si-au luat ramas bun de la atleta parea ca se desface din incheieturi. Atata puhoi de oameni a venit sa isi ia la revedere. Pelerinajul a durat ore in sir, iar jandarmii si-au justificat pe deplin prezenta. In inghesuiala, s-a rupt o strana si au curs valuri de lacrimi. “Of maica, ca tot pe aia cuminti ii ia Cel de sus! Draga de ea, tare o fost scumpa. La nepotii mei le-a cumparat haine de sport. Nici sa se marite n-a apucat”, jelea incet o babuta, stergandu-si ochii cu coltul naframei.
Rapusa fulgerator la doar 29 de ani
Maria Cioncan s-a aliniat la linia de start a vietii in urma cu 29 de ani, a iesit din Olimpiada de la Atena cu bronzul pe piept, multumind cerului ca a scapat de opinci. Visul copilului sarac, care alerga pentru o viata mai buna, s-a frant prematur. Tragedia Mariei, ca mai toate tragediile postrevolutionare, a provocat un declin. A atras atentia Agentiei Nationale pentru Sport, care a recomandat federatiilor si cluburilor sa reglementeze si sa limiteze deplasarea la si de la cantonamente si competitii a sportivilor cu masinile personale, pentru ca incidente precum cel in care a fost implicata atleta sa fie evitate.
Insa de ce a fost nevoie de o tragedie? In lumea sportului se cunosteau mult prea bine conditiile precare in care calatoresc sportivii, sau mai degraba lipsa acestora. Si asta, in timp ca olimpicii din tarile cu un nivel de trai decent nu pleaca in stadiile de pregatire cu masinile personale.
Izvorul lacrimilor
Aflat alaturi de familia Cioncan, primarul comunei Maieru, Vasile Bors, a fost vizibil afectat de moartea Mariei. “A fost primul cetatean de onoare caruia i-am inmanat personal diploma de recunoastere. Am plans atunci pentru bucuria pe care ne-a oferit-o Maria Cioncan, fiind un lucru deosebit sa te faca cineva cunoscut pe toate meridianele. Toti am iubit-o si am respectat-o”, povesteste edilul.
Dupa lacrimile de bucurie de la Jocurile Olimpice, moartea sportivei a umplut in ultimele zile comunitatea de lacrimi de durere si descumpanire. La nici o inmormantare din Maieru n-au participat atat de multi copii, remarca un om al bisericii, dar nici atatia politicieni. Deputatii Ioan Oltean, Augustin Zegrean, Emil Radu Moldovan si Viorel Pupeza, secretarul de stat Valer Bindea, primarul din Hunedoara, Nicolae Schiau – oras in care Maria Cioncan a fost declarata cetatean de onoare, pe langa politicieni mici, toti i-au adus ultimul omagiu. De asemenea, seful statului, Traian Basescu, Emil Boc si Ion Tiriac au trimis coroane, iar presedintele Federatiei Romane de Atletism, Ilie Floroiu, reprezentanti ai Clubului “Dinamo” si alte personalitati din lumea sportiva au tinut sa ii fie alaturi olimpica pe ultimul drum spre cimitirul din curtea bisericii ortodoxe din Maieru. “Adio, Maria! Alearga cu ingerii!”, au rostit toti la unison.
