1,37 milioane RON sau 13,7 miliarde lei vechi! Aceasta este suma incasata de numai doisprezece demnitari in anul 2006! Si doar din participari in diferite comisii de privatizare sau gratie calitatii de membru in consilii de administratie sau in adunari generale ale actionarilor. Cel mai strangator s-a dovedit a fi seful ANAF, Sebastian Bodu, care a reusit sa adune in cont, doar din astfel de activitati, peste 200.000 RON. Adica, peste 2 miliarde lei vechi! El este urmat indeaproape de ministrul Finantelor, Sebastian Vladescu, dar si de doi subordonati de la ANAF si de actualul sef al Camerei Deputatilor, fost ministru pentru Relatia cu Parlamentul, liberalul Bogdan Olteanu. „Romania libera” va prezinta, asadar, topul demnitarilor imbogatiti din privatizari sau din administrarea diferitelor societati nationale. Vom continua.
Sebastian Bodu – 209.286 RON
Pe parcursul anului 2006, cand nu s-a ocupat de combaterea evaziunii fiscale sau nu s-a razboit in declaratii cu cine stie ce patron de club de fotbal, presedintele ANAF a pus, teoretic, umarul la privatizarea BCR si CEC. Din participarea la comisiile insarcinate cu privatizarea i-au revenit sume frumoase: 112.610 RON in cazul BCR si „doar” 68.545 RON in cazul CEC. Cu alte cuvinte, peste 1,8 miliarde lei vechi dintr-un foc! Veniturile sefului ANAF au mai fost completate si ca urmare a participarii, in perioada ianuarie-mai 2006, in Consiliul de Administratie al Eximbank. Alte 28.131 RON (281 milioane lei vechi)! Toti acesti bani au fost „basca” salariului anual de peste 40.000 RON, astfel ca nu mai este de mirare ca intr-un singur an, 2006, conturile bancare ale lui Bodu s-au triplat, ajungand la aproape 3 miliarde lei vechi.
Sebastian Vladescu – 177.550 RON
Desi, ca rang, este superior sefului ANAF, ministrul Finantelor Sebastian Vladescu se afla pe locul doi in topul demnitarilor care au incasat bani frumosi din privatizari sau din administrarea diferitelor companii. Pe locul doi, cel putin la prima privire aruncata pe declaratia acestuia de avere. In realitate, cine a castigat mai mult este discutabil, in conditiile in care Vladescu a precizat ca sumele respective sunt nete, iar Bodu, nu.
Pentru ca a pus si el umarul la privatizarea BCR si a CEC, ministrul Finantelor a incasat „doar” 109.045 in primul caz si 68.505 in al doilea. Sume adaugate, bineinteles, venitului net provenit din salariu, de peste 46.000 RON.
Daniel Chitoiu – 168.146 RON
Anul 2006 a fost unul profitabil si pentru Daniel Chitoiu, vicepresedinte al ANAF si cenzor al PNL Bucuresti. Tot ca urmare a mai multor „situatii exceptionale”, acesta a mai avut, pe langa functia de baza, indeletniciri administrative la CEC si Societatea Nationala Radiocomunicatii SA. Ca membru in CA si ca presedinte al comitetului de audit al CEC, Chitoiu a incasat 149.332 RON, iar ca membru in CA al SN Radiocomunicatii SA, 15.245. Si pentru ca o suma de bani nu este niciodata prea mica daca este de luat, vicepresedintele ANAF a mai obtinut 3.569 RON ca membru in AGA a CN Imprimeria Coresi SA.
Stefan Diaconu – 162.217 RON
Intamplator sau nu, ocupantul locului trei in top este ocupat tot de un angajat al ANAF: Gelu Stefan Diaconu, care este si seful Autoritatii Nationale a Vamilor. Chiar daca nu s-a ocupat de privatizari, acesta a obtinut bani frumosi din participarea in consilii de administratie. Ca membru in CA al Eximbank, Diaconu a incasat, in 2006, 132.217 RON, iar ca membru in CA al Romsilva, aproximativ 30.000 RON. In total, peste 1,6 miliarde lei vechi. Banii incasati anul trecut nu apar insa depusi in conturile declarate de seful Vamilor, ceea ce nu se inseamna ca acesta nu ar avea o situatie materiala infloritoare: un apartament in Bucuresti de 119 metri patrati, o casa de locuit in judetul Ilfov de 250 metri patrati si un spatiu comercial, tot in Capitala, de 733 metri patrati, toate acestea cu o valoare impozabila insumata de peste 20 miliarde lei vechi.
Bogdan Olteanu – 139.372 RON
Bogdan Olteanu, ca membru al comisiei de privatizare a BCR, el si-a rotunjit conturile cu 112.610 RON, iar ca membru in comisia de privatizare a CEC, cu 26.762 RON. In total, 139.372 RON. Adica, aproape 1,4 miliarde lei vechi. La fel de interesanta precum suma in sine este si argumentatia lui Olteanu referitoare la necesitatea participarii in astfel de comisii a unor persoane cu inalte responsabilitati in stat, retribuite pe masura. „In ceea ce priveste faptul ca au fost platiti (membrii comisiei de privatizare a BCR – n.r.), eu m-as feri aici de populism. E normal sa fii platit atunci cand iti asumi o raspundere”, a declarat Olteanu. El a opinat ca „daca ar fi fost acolo oameni cu nivel de reprezentare mai redus, s-ar fi temut sa indrazneasca sa decida ca pretul nu e bun si, probabil, ar fi mers cu privatizarea pana la capat, chiar daca pretul nu era cel dorit”.
Gheorghe Barbu – 112.610 RON
De la AVAS, ca membru in deja celebra comisie de privatizare a BCR, a incasat bani si ministrul Muncii, Gheorghe Barbu. 112.610 RON! Mai mult decat dublu fata de venitul obtinut din salariu: 55.423 RON, din indemnizatie si diurne. La fel ca Olteanu, Barbu nu considera ca toate aceste indemnizatii sunt doar o metoda de rotunjire facila a veniturilor. Demnitarul a uitat probabil ca, de-a lungul timpului, multi au luat bani frumosi, dar de responsabilitatea pentru privatizarile esuate nu i-a mai intrebat nimeni.
In alta ordine de idei, trebuie reamintit ca cei doi soti Barbu lucreaza oarecum in familie, dat fiind ca sotia ministrului Muncii, Geta Angela Barbu, este sefa de serviciu la directia de comunicare a ANOFM, agentie aflata sub autoritatea… Ministerului Muncii.
Aleodor Francu – 102.171 RON
Pana sa fie demis, la sfarsitul lui septembrie 2006, de premierul Calin Popescu Tariceanu (teoretic, din motive de restructurare, practic din cauza informatiilor ca ar fi semnat un angajament cu fosta Securitate), Aleodor Francu a obtinut, din calitatea de sef al Cancelariei primului-ministru, peste un miliard de lei vechi din activitati suplimentare.
Este vorba de 54.180 RON, incasati ca urmare a participarii in comisia de privatizare a BCR si de 47.991 RON, obtinuti ca membru in comitetul interministerial Eximbank.
Sub 100.000 RON
Pe pozitia a opta in clasament se situeaza tot un „fost”. Ministru, insa. Este vorba de conservatorul Codrut Seres. Pana sa paraseasca Ministerul Economiei si Comertului, acesta a incasat 95.915 RON, ca membru in comisii de privatizare. 64.698 RON de la comisia privind SC Electrica SA si 31.217 RON de la comisia privind SC Distrigaz Nord.
La mica distanta de Seres, vine tot un „ex” si tot de la Ministerul Economiei si Comertului: fostul secretar de stat pedist Ionel Mantog. Acesta a preferat, se vede treaba, din declaratia lui de avere, sa incaseze sume mai mici, dar din mai multe locuri: 11.889 RON ca membru in CA al Complexului Energetic Rovinari si al Complexului Energetic Turceni si 71.545 RON, cumulat, in calitate de membru in comisiile de privatizare a acelorasi complexuri energetice.
Categoria „Confidential”
Topul demnitarilor care au facut avere datorita „situatiilor exceptionale” va suferi cu siguranta modificari, pe masura ce politicienii cu functii isi vor actualiza declaratiile de avere si vor invata sa respecte legea si electoratul.
Misteriosi sunt, de exemplu, sefii Autoritatii Nationale de Reglementare in Comunicatii. Pentru a nu se afla cati bani au incasat, desi sunt platiti de la buget, presedintele Dan Cristian Georgescu si vicele Alexandrina Hirtan au scris „Confidential”.
La randul sau, nici ministrul Comunicatiilor, Zsolt Nagy, nu s-a obosit sa-si treaca in declaratia de avere veniturile, ci a scris doar „se completeaza dupa primirea fisei fiscale pe anul 2006”. Ca si cum nu ar sti cati bani a incasat anul trecut! Si mai eliptic se dovedeste a fi fostul secretar de stat in Ministerul Economiei si Comertului Darius Mesca. In declaratia de avere completata in 29 decembrie 2006, acesta a scris „cf. f. fiscala” si „indemnizatii CA-uri + comisii neprimite inca”.
Un alt secretar de stat, dar din Ministerul Mediului, Attila Korodi, si-a completat la sfarsitul anului 2006 declaratia de avere, dar a trecut sumele incasate in 2005, respectiv cei 26.806 RON primiti ca membru in comisia de privatizare a Electrica SA.
Alti secretari de stat nici macar atat nu au facut. De exemplu, Barbara Katalin Kibedi (Ministerul Justitiei), a carei ultima declaratie de avere dateaza din februarie 2006, in conditiile in care a fost membru in Consiliul de supraveghere si indrumare a AVAS. La fel sta situatia in cazul secretarului de stat in Ministerul Finantelor Publice Elena Doina Dascalu. Ultima declaratie de avere publicata dateaza din 25 aprilie 2005, in conditiile in care aceasta a avut si functia de membru in CA al SC Romatsa SA si SC Daewoo Mangalia Heavy Industries.
Alti demnitari tin aproape
Pe langa salariu, a obtinut bani in 2006 si ministrul delegat pentru Comert, udemeristul Iuliu Winkler. De la Eximbank, el a luat 78.946 RON, adica aproape 800 milioane lei vechi.
Si ca o dovada ca nu doar din participarea la comisiile de privatizare se pot scoate bani frumosi sta declaratia de avere a lui Florin Bejan, secretar de stat in Ministerul Comunicatiilor. Acesta s-a indeletnicit, anul trecut, cu diferite comisii de selectie a consultantului pentru RomTelecom, Radiocomunicatii si Compania Nationala Posta Romana. In total, 30.445 RON. Adica, aproape inca un salariu, in conditiile in care pe statul de la minister Bejan a luat, anul trecut, putin peste 40.000 RON.
Categoria „in mod exceptional” si cand „interesul public o impune”
Interesant este ca toti acesti demnitari si altii care nu si-au declarat inca averile isi rotunjesc veniturile in numele… interesului public. Ei participa in consilii de administratie, adunari generale ale actionarilor ale unor firme cu capital de stat, societati comerciale sau banci etc., ca exceptie de la regula regimului incompatibilitatilor. Legea nr. 161 din 2003, privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si a mediului de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, prevede la art. 84: „Functia de membru al Guvernului este incompatibila cu:
a) orice alta functie publica de autoritate, cu exceptia celei de deputat sau de senator;
b) o functie de reprezentare profesionala salarizata in cadrul organizatiilor cu scop comercial;
c) functia de presedinte, vicepresedinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administratie sau cenzor la societatile comerciale, inclusiv bancile sau alte institutiii de credit, societatile de asigurare si cele financiare, precum si la institutiile publice;
d) functia de presedinte sau de secretar al adunarilor generale ale actionarilor sau asociatilor la societatile comerciale prevazute la litera c);
e) functia de reprezentant al statului in adunarile generale ale societatilor comerciale prevazute la litera c);
f) functia de manager sau membru al consiliilor de administratie ale regiilor autonome, companiilor si societatilor nationale”.
Alineatul urmator prevede, totodata, ca aceleasi incompatibilitati se aplica si secretarilor de stat si subsecretarilor de stat, precum si functiilor asimilate acestora. „Portita” vine la alineatul urmator: „In mod exceptional, Guvernul poate aproba participarea persoanelor ca reprezentanti ai statului in adunarea generala a actionarilor ori ca membri in consiliul de administratie al regiilor autonome, companiilor sau societatilor nationale, institutiilor publice ori al societatilor comerciale, inclusiv bancile sau alte institutii de credit, societatile de asigurare si cele financiare, de interes strategic sau in cazul in care un interes public impune aceasta”. Legea nu spune, bineinteles, ce se intelege prin „in mod exceptional” si prin „interes strategic”. Asa se face ca interpretarea este lasata la latitudinea persoanei in cauza.
Potrivit unui studiu IPP, care a incercat sa documenteze motivatiile care insotesc propunerile ce permit demnitarilor sa exercite simultan si functii de membru in CA, AGA etc., aproape fara exceptie, memorandumurile inaintate spre aprobare premierului se incheie cu: „propunerea intruneste conditiile cerute de lege, respectiv interes strategic si interesul public al unei bune administrari a patrimoniului entitatii in cauza”. Acestei formulari i se mai adauga altele de genul „pregatirea de specialitate deosebita” pe care ar avea-o persoana pentru care se cere derogarea sau „interesul public impune”. Asa se face ca, la doar jumatate de mandat, actualul Guvern a aprobat participarea a nu mai putin de 45 de demnitari – ministri si secretari de stat – in cadrul organismelor de conducere sau supraveghere ale unor societati comerciale sau institutii publice. De peste trei ori mai mult decat a aprobat guvernul pesedist, dupa intrarea in vigoare a Legii 161/2003!
