Banatul isi dovedeste mai mult ca oricand multiculturalitatea in preajma sarbatorilor. Acum, odata cu celebrarea Nasterii Domnului, un fapt specific pentru obiceiurile banatene este faptul ca reprezentantii tuturor etniilor merg la colindat impreuna. Copiii nemtilor, sarbilor, bulgarilor, slovacilor si maghiarilor impreuna cu cei ai romanilor pun la cale in mai multe localitati din judetul Timis una dintre cele mai stravechi traditii: teatrul popular religios „Irozii”, in care se povesteste cum a venit pe lume Mantuitorul.
In unele sate banatene exista si obiceiuri specifice pentru a marca anul care moare si cel care renaste, ce incep chiar de dinainte de Craciun. Etnicii rromi din Maguri, de exemplu, si-au manjit obrajii cu sange de porc, la Ignat, pentru a fi feriti de boli in anul ce vine. Nicolae Mihai, consilier cu problemele rromilor din cadrul Prefecturii, a explicat ca familiile care fac parte din aceasta etnie tin foarte mult la traditie.
„Ziua de Ignat este numita la noi si "Craciunul tiganilor", asa ca femeile noastre nu lucreaza in aceasta zi ca sa nu le rupa porcii straiele puse la uscat in curte”, a afirmat consilierul. Conform traditiei, in aceasta zi, rromii trebuie sa vada sange si, de aceea, cei care nu au porci de taiat este bine ca macar sa-si intepe degetul cu un ac si sa iasa putin sange pentru a fi sanatosi si rumeni la fata. Femeile folosesc grasimea de la porcii negri taiati pentru ungerea mortilor care sunt banuiti ca s-ar putea transforma in strigoi.
Si comunitatea bulgara care tr-aieste in Timis este cea mai bogata din tara. Portul popular extrem de greu este purtat de tineri si varstnici deopotriva, insa orice sarbatoare este o bucurie. De Craciun, la bulgari, doar baietii colinda „Bethleemul”. Cinci baieti, doi imbracati in ingeri si trei in pastori, poarta cu ei o bisericuta din lemn si anunta, printr-o sceneta, nasterea lui Isus.
Banatenii de etnie sarba sarbatoresc de doua ori Craciunul. O data cu prietenii romani, in aceste zile de decembrie, si a doua oara cu familia, in 5 ianuarie, dupa vechiul calendar ortodox. La fiecare inceput de an „romanesc”, sarbii ard trunchiuri de stejar, ca simbol al trainiciei.
In comunitatea maghiara, in ajunul Craciunului, copiii mici sunt dusi la plimbare de bunici sau fratii mai mari, in timp ce parintii fac bradul. Cand se intorc, parintii suna un clopotel si spun „Uite, a venit ingerasul cu bradul”, apoi se pregatesc sa mearga la liturghia care are loc la miezul noptii. Dupa ce vin de la biserica mananca peste sau friptura de curcan din ograda si cozonac. In ziua de Craciun mananca supa si preparate din curcan, purcel gatit in cuptor si peste, beau vin rosu, iar ca specific dulce este prajitura din aluat nedospit baigly, nuca sau mac. Traditiile sunt asemanatoare si la etnicii germani, care pun, insa, preparate din gasca pe masa de Craciun.
O masa plina de bunatati, in familie
In Banat, dupa ce copiii sau alti membri ai familiei vin de la colindat, se respecta un frumos ritual: gospodina casei pune pe masa o paine mare si alba, impodobita cu tot felul de modele din acelasi aluat: frunze, inimioare, braduti etc. Gospodarul toarna vin rosu in pahare. Asa incepe masa sarbatoreasca din Ajun: cu paine (trupul Domnului) si cu putin vin (sangele Domnului).
Apoi cineva, de obicei bunicii, spun o rugaciune. Urmeaza masa cu toate bunatatile specifice sarbatorii de Craciun. Dupa acest moment, toti raman in jurul mesei, la o rachie si desfac tolba cu legende si povesti.
Tot in vestul tarii exista obiceiul ca sub fata de masa pe care se vor aseza bucatele sarbatoresti sa se puna fire de fan si seminte (grau, porumb, floarea-soarelui etc.), care se dau apoi la vite, mai ales la vaci, ca sa aiba casa liniste si bogatie.
Festin la Jimbolia, de Ignat
Ziua de Ignat este o ocazie pentru familie sa se adune impreuna, alaturi de rude si prieteni. Obiceiurile etnicilor germani sunt cele mai vizibile in acest ritual de taiere a porcului si in prepararea sangeretelui, a caltabosului si a carnatilor. Etnologii spun ca si felul in care se taie porcul si retetele sunt mostenite de la nemti.
Festinul cel mai mare se organizeaza in Jimbolia, oras preponderant maghiar, unde porcul se taie „nemteste”, in cadrul unui concurs. Opt echipe de macelari profesionisti din Romania si Ungaria au sacrificat sase animale de cate 100 de kilograme. „Grasunii” au fost „executati” prin electrocutare, dupa care au fost injunghiati, iar sangeretele de la micul dejun a fost preparat din cei aproape 20 de litri de sange colectati in urma sacrificarii.
Mezelurile preparate au facut deliciul asistentei: gulas, tocana ardeleneasca servita cu mamaliga subtire, traditionalul kreuzly jimbolian, preparat din arpacas fiert in zeama in care au fost preparate organele, caltabos, toba si sangerete. Porcii sacrificati au provenit din gospodariile romanilor, iar palinca a fost adusa de partenerii unguri.
