Un an in care fiscalitatea s-a mentinut la cote ridicate, imixtiunea politicului in economie a continuat, ca de altfel si coruptia, economia subterana a reprezentat din nou o problema, gripa aviara a facut ravagii, iar distribuirea autorizatiilor de transport rutier international este pusa sub semnul intrebarii. Astfel este vazut anul 2006, la final, de reprezentantii organizatiilor patronale din diverse sectoare de activitate. Ei recunosc insa, chiar daca cu jumatate de gura, ca s-au inregistrat si unele progrese economice. Cresterea economica in industrie de 4-5% si cea a PIB de 7%, aprecierea Bursei de Valori Bucuresti sau redresarea companiilor de transport rutier sunt aspecte pozitive sesizate de federatiile sau confederatiile patronale din Romania. Nu lipsesc insa nici temerile legate de integrarea in Uniunea Europeana. Pentru crescatorii de pasari, integrarea vine cu concurenta produselor comunitare, libere de taxe vamale, iar pentru transportatori, cu taxa de inmatriculare a vehiculelor. Toate acestea in contextul pesimismului generalizat al unor lideri de confederatii patronale, care sunt de parere ca economia romaneasca ramane cramponata pe ultimul loc, intre tarile europene, la capitolul competitivitate.
Titlurile de stat nu sunt pe Bursa
Anul in curs a fost unul de crestere pentru Bursa de Valori Bucuresti (BVB), cresterea anuala situandu-se la 25-30%. Totodata, 2006 este anul in care s-au adus importante ajustari arhitecturii pietei de capital.
BVB a devenit un grup financiar in care detine pozitia centrala, ceea ce ne-a dat posibilitatea sa incheiem aliante puternice cu societati care concura la realizarea obiectivelor pietei de capital. „Mentionez in acest sens, ne-a declarat Stere Farmache, directorul general al Bursei, faptul ca BVB este actionar cu 51% la depozitarul central, iar recent s-a luat decizia constituirii unei case de compensare pentru tranzactiile cu instrumente derivate. De asemenea, Institutul de Guvernanta Corporativa a devenit operational. Nu in ultimul rand, trebuie sa remarcam recunoasterea internationala a BVB, care a devenit membru cu drepturi depline al Federatiei Europene a Burselor de Valori. Principala nerealizare a noastra, a mai spus Farmache, consta in faptul ca nu am reusit sa aducem la Bursa un numar suficient de companii, chiar daca numarul lor a crescut. Trebuie sa recunoastem ca numarul ofertelor publice se mentine in continuare redus. Pe de alta parte, in ciuda semnalului pozitiv transmis in acest sens de reprezentantii Bancii Mondiale, titlurile de stat continua sa nu fie tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti.”
Ieftinirea produselelor avicole
Producatorii avicoli din Romania se vor confrunta anul urmator cu consecintele economice ale integrarii. Este previzibila o scadere a preturilor interne la unele produse avicole, pe fondul deschiderii frontierelor si de eliminare a taxelor vamale de 45% pentru produsele avicole importate din tarile UE. Exista insa si unele premise favorabile ale integrarii: exportul fara taxe vamale in UE a unor produse avicole superioare (si scumpe), cum sunt pieptul de pasare si alte sortimente cu valoare adaugata mare, ca si unele fonduri europene de care avicultura romaneasca va beneficia, inclusiv prin programul „Fermierul”.
Pentru anul 2006 a fost preliminata o productie de carne de pasare in viu similara cu cea de anul trecut. Plafonarea productiei a avut loc exclusiv din cauza celor doua valuri de gripa aviara care, desi nu a fost consemnata in nici una dintre societatile membre ale Uniunii Crescatorilor de Pasari din Romania (UCPR), au afectat vanzarile de carne si au obligat unele companii sa-si redimensioneze capacitatea.
Cel mai mare impact negativ, afirma Ilie Van, presedintele UCPR, l-a avut slaba gestionare de catre autoritati a crizei gripei aviare. De aceea, in a doua jumatate a anului a fost necesara o campanie de comunicare, pentru lichidarea marilor stocuri de produse avicole acumulate si pentru redresarea pietei.
O alta problema a anului 2006 a fost concurenta neloiala determinata de importurile de carne de pasare la preturi de dumping si din tari care nu aplica aceleasi reglementari cu privire la siguranta alimentara. Or, daca legislatia romaneasca, deplin armonizata cu legislatia din UE pe probleme de siguranta alimentara si biosecuritate, face sa creasca costurile la producatori, importul de produse neconforme si la preturi de dumping conduce automat la pierderi financiare.
Important este totusi faptul ca investitiile din sector in anul 2006 au ajuns la 170 milioane de euro, ceea ce inseamna ca din punctul de vedere al calitatii produselor si al cresterii competitivitatii s-au facut progrese insemnate.
Descurajarea innoirii parcului auto
Anul 2006 a adus un real progres pentru sectorul transporturilor rutiere, toate companiile din domeniu inregistrand o redresare a situatiei lor economice. Eternele noastre probleme raman insa autorizatiile de transport rutier international, spune Costel Muraru, presedintele Federatiei Transportatorilor Romani. Obiceiurile de frauda brevetate pe durata guvernarii Nastase s-au mostenit, din pacate, cu toate ca distribuirea autorizatiilor a fost trecuta de la Ministerul Transporturilor la Inspectoratul General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei (IGCTI). Distribuirea se face acum electronic, ceea ce demonstreaza ca cel mai bine se fura cu ajutorul calculatorului.
Un alt semnal de alarma pentru toti transportatorii rutieri este reprezentat de taxa de inmatriculare a vehiculelor, care se va introduce anul viitor. „Aceste taxe, spune Muraru, asa cum au fost ele stabilite, nu sunt deloc normale si vor descuraja innoirea parcului auto si aducerea lui la standarde europene. Nu trebuie sa ajungem sclavii Europei.”
Se mentine o fiscalitate ridicata
In conditiile in care cresterea economica este semnificativa (pro-babil o crestere a PIB de 7%), industria va inregistra o crestere de 4-5%, iar inflatia va fi de 5%. Anul acesta, oamenii de afaceri au dispus de sume suplimentare de bani pentru investitii si modernizari.
Cu toate acestea, in 2006 s-au perpetuat unele stari de lucruri nefavorabile mediului de afaceri, declara Cristian Parvan, secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR). Informatizarea activitatii institutiilor publice nu s-a dezvoltat si, deci, nu s-a redus timpul pierdut cu indeplinirea obligatiilor legale. Totodata, a fost mentinuta o legislatie fiscala stufoasa: Cod Fiscal plus norme, Cod de Procedura Fiscala plus norme, ordine ale ministrului, ordine ale ANAF s.a.m.d. Fiscalitatea ridicata aplicata fortei de munca a dus la mentinerea unor salarii modeste. Pe de alta parte, legea referitoare la achizitii publice a fost defectuos aplicata si nu pot sa nu remarc slaba preocupare pentru valorificarea posibilitatilor oferite de parteneriatul public-privat. In fine, mediul de afaceri a avut de suferit si din cauza infrastructurii rutiere total nesatisfacatoare si a evolutiei haotice si nejustificate economic a pretului resurselor energetice.
Politicul s-a implicat inacceptabil in administrarea capitalului
Miscarea patronala nationala a evoluat in 2006 sub semnul ineficientei: eforturi mari, rezultate mediocre, destule lucruri importante incepute, putine finalizate cu rezultate notabile, este de parere Adrian Izvoranu, directorul general al Confederatiei Patronale a Industriei, Serviciilor si Comertului (CPISC).
Economia romaneasca ramane cramponata de ultimul loc, intre tarile UE, la capitolul competitivitate, iar masurile de redresare nu fac obiectul nici unui program national concret si coerent. Rezultatul va fi dramatic in urmatoarea perioada, in special pentru companiile mici si mijlocii.
Anul 2006 a adus o prima reusita remarcabila in coagularea miscarii patronale romanesti, sapte din cele 11 confederatii patronale reprezentative la nivel national avand acum o voce comuna prin Alianta Confederatiilor Patronale din Romania (ACPR). Cu toate acestea, dialogul social autonom, ca si cel tripartit au atins culmea ineficacitatii si formalismului, atat la nivel local, cat mai ales la nivel departamental si central. Consiliul Economic si Social este nefunctional de aproape o jumatate de an.
Principala problema a economiei romanesti a fost si continua sa fie implicarea inacceptabila a politicului in administrarea capitalului, situatie generatoare de rezultate catastrofale in cazul capitalului de stat si de o coruptie scapata de sub orice control in cazul celui privat. In situatia absentei intolerabile a unei strategii economice nationale, integrate, coerente, pe termen lung, precum si a politicilor economice sectoriale aferente, politicul este implicat pagubos in managementul economic.
Fiscalitatea, nivelul inadmisibil al economiei subterane, coruptia si legislatia greoaie si confuza sunt in egala masura pietrele de moara ce tin economia romaneasca pe loc. Clamatul ritm sustinut de dezvoltare se datoreaza in prea mica masura unei cresteri economice reale si are in structura sa, cosmetizata statistic, legatura mai degraba cu vanzarile masive de active (asa-zisele privatizari) si cu un export descalificant de forta de munca ieftina. Politica monetara, singura coerenta, sustine, dar nu poate suplini singura carentele procesului in ansamblu.
