Nori negri s-au abatut asupra padurilor din Mehedinti. Defrisarile abuzive au lasat in urma dealuri golase, rape, ravene, cursuri de apa iesite din matca, torenti greu de stins ori nisipuri zburatoare si pamanturi care au luat-o la vale. De vreo 15 ani, falnicele paduri au generat o atractie aparte. Imensul codru intins pe aproape 160.000 de hectare este parcurs „pe harta” cu creionul ori batut cu pasul de catre „colonisti de vita noua” – cum ii numeste inginerul Constantin Paraschiv, seful Ocolului Silvic Topolnita, care vaneaza suprafete pe care vor sa puna mana.
Abuzuri in numele legii
Drumul coteste la stanga, urmarind cursul de apa al Topolnitei, in vecinatatea caruia nu mai intalnesti, din variate motive – intre care si activitatile omenesti, inlantuitele zavoaie de odinioara. Linii de dealuri se ridica-n cale si padurea catarata si coborata in adancuri, acest valmasag de trunchiuri, pare ca nu se mai opreste in intrecere cu apa Topolnitei, care fuge in necontenite vartejuri albe de spuma. Aceasta frumusete care se desface in fiecare dimineata din negurile reci si se cufunda seara in aburii fumului de pe vai i-a impins pe unii sa-si piarda bunul-simt. Tonul l-au dat trepadusii „burgheziei rosii”, iar abuzul savarsit de ei cu circa trei decenii in urma a devenit apoi, dintr-o sfidatoare ilegalitate, ceva perfect legal.
La cererea de reconstituire a dreptului de proprietate pentru 1940 de hectare de padure, Fundatia „M.H. Elias” a anexat un act de proprietate care cuprinde si suprafata de 13,7 hectare de padure care a facut, in anul 1974, obiectul unui schimb de teren intre Gospodaria PCR Mehedinti si fundatie. Lucru consemnat si in protocolul incheiat la vremea respectiva intre cele doua parti prin care Gospodaria PCR a predat Fundatiei 100 hectare teren arabil situat in hotarul comunei Darvari. A primit, in schimb, in satul Balotesti, ferma agricola in al carei inventar intrau cladirile administrative si alte constructii, utilajele, instalatiile, precum si 46,7 hectare teren arabil, plantatii si zavoi. Cert este faptul ca acele 13,7 hectare de padure revendicate de fundatie au constituit padurea comunala care a trecut in patrimoniul statului abia in anul 1986. Nu este prea clar cum se face ca, desi statul a nationalizat toate terenurile forestiere inca din 1948, fundatia mai avea cele 13,7 hectare padure in anul 1974.
Improprietariti cu o simpla cerere
Parohia Balotesti si Manastirea Topolnita au solicitat comisiei locale de fond funciar a comunei Izvorul Barzii o suprafata de 10 si, respectiv, 30 de hectare de padure. Comisia locala a inaintat, cu adresa 1.089 din 2003, comisiei judetene spre validare anexa 55 pentru suprafetele solicitate, care insa nu poarta si viza Ocolului Silvic Topolnita, pentru ca nu exista nici un act care sa dovedeasca faptul ca solicitantii au calitatea de proprietari. Surprinzator, Comisia Judeteana de Fond Funciar Mehedinti a dispus, prin Hotararea 235 din 28 mai 2003, ca „documentatia sa fie inaintata la Comisia Locala Izvorul Barzii pentru ca impreuna cu reprezentantii Romsilva sa se procedeze la identificarea amplasamentului si sa se intocmeasca procesul-verbal de punere in posesie a celor doua unitati de cult”. Cu toate presiunile facute chiar si de catre vicepresedintele de atunci al Tribunalului Mehedinti, precum si de catre ministrul din acea vreme al Agriculturii si Silviculturii – de loc din aceasta zona -, cei de la Romsilva nu si-au dat avizul pentru retrocedarea celor 40 de hectare de padure. In cele din urma, comisia judeteana a admis retrocedarea, in conditiile in care cei cu adevarat indreptatiti sa-si primeasca padurile sunt purtati pe drumuri din 1991.
Prin cererea inregistrata la Primaria din Izvorul Barzii in 15 septembrie 2005, Manastirea Topolnita a mai solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafata de 20.000 de pogoane de padure, adica 10.000 de hectare. Preotul Pavel Nicolaescu, staretul manastirii, a recunoscut ca nu are nici un fel de act de proprietate, in afara lucrarii monografice „Studiul agriculturii judetului Mehedinti”, intocmita in 1868 de catre Ion Ionescu de la Brad. Sfintia sa sustine chiar ca „noi ne judecam si cu alti cetateni pentru ca a fost o perioada cand manastirea n-a mai functionat din cauza unor stareti incompetenti”.
Justitie pentru alesi
Intr-un alt caz, Judecatoria Drobeta-Turnu Severin a dispus Directiei Silvice Mehedinti sa-i puna in posesie neconditionat si neintarziat pe numitii Vasile Gurgui – fostul notar-sef al judetului de la Dunare, si Constanta Solea – sora acestuia, pe suprafata de 169.936 metri patrati de padure pe raza comunei Balvanesti. Suprafata de padure revendicata se afla insa in hotarele comunelor Ciresu si Godeanu, dupa cum reiese din documente. Instanta si-a motivat decizia prin faptul ca „nu a mai fost posibila punerea in posesie pe raza administrativ-teritoriala a comunelor Godeanu si Ciresu din lipsa suprafetelor disponibile”, chiar daca si acum in cele doua comune exista suprafete de padure disponibile pentru retrocedare. In mai multe cazuri, localnici din Balvanesti care au avut padure si probeaza cu acte acest lucru nu si-au primit nici pana astazi proprietatile inapoi.
Proprietarii rasar precum ciupercile
La Ocolul Silvic Topolnita, suprafetele de padure revendicate depasesc 16.000 de hectare, in conditiile in care ocolul administreaza doar 6.500 de hectare. La nivelul judetului, solicitarile pretinsilor proprietari se apropie de 90.000 de hectare de padure, pentru cele mai multe dintre ele disputa ajungand la instantele de judecata, cele mai multe tensiuni fiind inregistrate in zona de nord a Mehedintiului. Situatia cea mai dificila este in Podeni, unde localnicii solicita peste 6.500 de hectare, in conditiile in care suprafata de padure administrata de Ocolul Silvic Drobeta-Turnu Severin este de doar 2.400 de hectare.
Defrisari in zonele protejate
In zona Podeni, un om de afaceri local a taiat aproape 100 de hectare de padure pe panta de est a Muntelui Domogled – in cadrul Parcului National Domogled-Valea Cernei, protejat de lege -, dezgolindu-l. De asemenea, acesta a deschis spre suprafetele exploatate, fara autorizatie, drumuri de acces pentru tractoare si alte mijloace de transport care au dus la o accentuata eroziune a solului. Colonistii de vita noua au ajuns si in padurile din sudul Mehedintiului, revendicand unele proprietati – intre care si pe aceea a lui Dimitrie Burileanu, fostul guvernator al Bancii Nationale a Romaniei – fara insa a avea si suportul legal.
