„Instalatorul polonez” devine european

Dupa opt ore si jumatate de negocieri si la a doua varianta de text prezentata de presedintia austriaca a UE, „cei 25” au reusit sa ajunga, luni seara, la un acord asupra unei variante de compromis a controversatei directive europene privind liberalizarea serviciilor, sector care reprezinta 70 la suta din economia europeana, dar numai 20 la suta din comert. Textul este o varianta mult diluata a propunerilor fostului comisar european pentru piata interna a UE, Frits Bolkestein (care a dat si numele directivei), atat de controversate incat au fost considerate principala cauza a respingerii de catre Franta a Tratatului constitutional european, in urma cu un an. „Directiva Bolkestein” a fost atacata vehement, invocandu-se faptul ca ar fi deschis piata serviciilor din Europa Occidentala furnizorilor mult mai ieftini din noile state membre ale UE, din Europa Centrala si de Est. Instalatorul si asistenta medicala din Polonia, invocati ca „sperietoare” de vechii membri ai UE, au devenit personaje atat de populare, incat au fost folosite in campanii de promovare a turismului polonez.
Varianta de compromis adoptata luni de ministrii Economiei ai „celor 25” cu o singura abtinere, cea a Lituaniei, este apropiata de textul, deja „imblanzit”, votat de Parlamentul European in luna februarie, in speranta ca directiva va trece astfel mai usor de a doua lectura in forul legislativ european.
Spre dezamagirea noilor membri ai Uniunii, si din aceasta varianta a fost eliminat „principiul tarii de origine” (cea mai disputata propunere, eliminata si de Parlamentul European), care le-ar fi permis companiilor sa ofere servicii in alte state respectand legislatia tarii in care sunt inregistrate. Statele din Europa Centrala si de Est, sustinute in special de Luxemburg si Olanda, au obtinut insa includerea in text a unei proceduri de monitorizare a legislatiilor nationale de catre organismele Uniunii Europene si includerea intr-un registru public a prevederilor discriminatorii sau protectioniste. Membrii mai vechi ai Uniunii au cerut ca monitorizarea si evaluarea sa se faca „in termeni mai blanzi, mai putin juridici” si sa aiba caracter de „informare”, nu de „instiintare” sau „justificare”, dupa cum a explicat un diplomat citat de AFP. Pana la urma, si membrilor mai vechi ai Uniunii li s-a dat satisfactie, acceptandu-se un termen de trei ani in loc de doi (cum s-a propus initial) pentru transpunerea in legislatia nationala a directivei, dupa aprobarea acesteia de catre Parlamentul European.
Desi Franta s-a opus, in formula de compromis adoptata luni a fost inclusa si liberalizarea serviciilor notariale si juridice in general.