Situatia in care se afla mecanizarea agriculturii romanesti este un subiect care in ultimii ani a fost abordat de responsabilii Ministerului Agriculturii cu destul de multa lejeritate, desi s-a ajuns intr-o situatie extrem de critica. Excedentul de forta de munca, peste 32% din populatia activa a tarii, imbatranirea lucratorilor si decapitalizarea producatorilor agricoli, sunt numai cativa dintre factorii care pot explica gradul redus de mecanizare.
Cu toate ca gradul de inzestrare cu pamant a Romaniei este unul dintre cele mai mari in Europa, fiecarui locuitor revenindu-i circa 0,42 ha, valoare superioara multor tari europene si aproape dublu fata de media europeana, dotarea agricultorilor este extrem de firava. Tractoarele si masinile agricole sunt putine si cele mai multe dintre ele au durata de functionare expirata. Potrivit statisticilor, dotarea cu tractoare asigura o incarcatura de 55,34 ha arabil/trector, in timp ce media europeana este de circa 12,7 ha/tractor, iar in ceea ce priveste combinele, gradul de incarcare este de 102 hectare in varf de campanie, adica cu 29% mai mult decat media europeana. Situatia este si mai grava daca avem in vedere ca peste 70% din tractoarele existente au o durata de functionare mai mare de opt ani, iar peste 79% din combine au o vechime mai mare de 10 ani. Nici la capitolul structura parcului, agricultura nu sta mai bine. Circa 70% din totalul tractoarelor au 65 de Cai Putere (CP) si ele asigura 73,1% din puterea disponibila, iar acest lucru conduce la utilizarea ineficienta a resurselor energetice la lucrarile de baza ale solului. Pentru ca dotarea tehnica sa tinda catre incarcaturile specifice existente in UE, specialistii au calculat ca agricultura romaneasca ar avea nevoie de aproximativ 372.000 tractoare, in echivalent tractoare de 65 CP, si de 74.000 combine. Practic, acest lucru inseamna ceva mai mult decat dublarea parcului existent de tractoare si triplarea celui de combine. Necesarul este extrem de mare, dar cererile sunt foarte putine din cauza lipsei cronice de bani pe care o resimt producatorii agricoli. Nici Programul SAPARD, care pune la dispozitia agricultorilor importante resurse financiare nerambursabile, nu a dus la o crestere semnificativa a vanzarilor, intrucat oferta producatorilor autohtoni se adreseaza cu predilectie micilor proprietati, iar acestia nu au bani. Surprinzator, pentru multi dintre producatorii romani, Ungaria s-a dovedit o piata mult mai accesibila prin Programul SAPARD, pentru ca aici micii proprietari dispuneau de capital. Reprezentantii Ministerului Agriculturii spera ca relansarea productiei si a vanzarilor de utilaje agricole sa vina in scurt timp, o data cu intrarea in vigoare a Legii creditului pentru investitii in agricultura (Legea 231), lege prin care fonduri importante vor fi orientate de Ministerul Agriculturii pentru creditarea acestui sector. Producatorii agricoli, indiferent de forma de organizare, vor fi astfel sprijiniti de stat pentru a putea accesa credite. Incepand de anul viitor, o mare parte a bugetului alocat Ministerului Agriculturii va fi orientat, prin intermediul bancilor, spre finantarea imprumuturilor. Pentru a asigura cofinantare, echipamentele si utilajele achizitionate de fermieri vor putea constitui garantii, iar in cazul in care acestea nu sunt suficiente ele vor fi completate prin intermediul fondului de garantare a creditului agricol. In plus, agricultorii care reusesc sa indeplineasca indicatorii de performanta tehnico-economici inscrisi in planul de afaceri vor putea beneficia de o reducere a sumei de rambursat care ar putea merge pana la 20% din volumul creditului.
