Antti Peltom’ki, secretar de stat pentru Afaceri Europene si coordonatorul presedintiei finlandeze a UE, comenteaza pentru „Romania Libera” prioritatile Uniunii sub conducerea Helsinki-ului.
– Rezultatele presedintiei austriece nu au fost spectaculoase. Ce ambitii are Finlanda?
– Noi nu am facut inca o evaluare politica a presedintiei austriece a UE, dar cred ca trebuie acordat totusi meritul cancelarului Schuessel si echipei sale ca au incercat, si intr-o oarecare masura au reusit, sa rezolve directiva serviciilor. Cu siguranta vor mai ramane multe lucruri de rezolvat si dupa presedintia noastra.
Concurenta, energia, relatia dificila cu Rusia
– Prioritatile noastre tin mai ales de cresterea competitivitatii. Importanta va fi si discutia privind politica energetica, desi este o chestiune foarte sensibila, mai ales in ce priveste relatiile cu partenerii externi. Vom incerca sa abordam si relatia dificila Rusia-UE, l-am invitat pe Putin la summitul informal de la Lahti din septembrie. Dorim sa semnalam ca este o problema destul de urgenta si sa incercam sa gasim un teren comun pentru a defini relatia energetica Rusia-UE.
– Concret, ce rezultate sperati sa obtineti?
– Desigur, nu cred ca la Lahti se va ajunge la concluzii definitive. Dar cel putin sa identificam zonele in care trebuie sa obtinem rezultate, daca nu la Consiliul din iarna, sigur sub presedintia germana a UE, la Consiliul European din primavara. Pana atunci, trebuie finalizat planul de actiune pentru politica energetica europeana. Asa ca prioritatea presedintiei finlandeze va fi accelerarea acestei agende.
Nu trebuie sa existe vesti proaste din Romania
– Inseamna ca aderarea Romaniei si Bulgariei ar urma sa fie cel mai mare succes al presedintiei finlandeze?
– Da, aici cred ca aveti dreptate. Vom avea raportul Comisiei, care va fi gata la finele lui septembrie, mai devreme decat era prevazut. E in interesul tuturor sa avem acest raport cat mai repede posibil, pentru a putea finaliza concluziile Consiliului si pentru ca cei care n-au ratificat inca Tratatul de Aderare sa aiba destul timp pentru a se respecta calendarul 1 ianuarie 2007. Dar, desigur, trebuie vazut intai ce va recomanda Comisia si ce masuri suplimentare vor fi introduse pentru a se mentine presiunea asupra reformelor. Aceasta este insa interpretarea mea personala, asta citesc eu printre randurile a ceea ce a spus Comisia pana acum.
Caci nu amanarea cu un an va face diferenta, important este acum sa stabilim acele mecanisme de presiune asupra reformelor si dupa aderare.
Mai ales in contextul dezbaterii generale privind extinderea, Turcia si tarile balcanice, care, din nefericire, acum sunt percepute la pachet. De aceea, UE va fi foarte severa fata de reforme, pentru ca exista nevoia de a arata ca indeplinirea criteriilor este interpretata cu strictete.
– Presedintia austriaca ar fi dorit un da clar privind aderarea Romaniei si Bulgariei in raportul Comisiei din mai. E o coincidenta ca finlandezul Olli Rehn a amanat decizia finala pentru toamna, sub presedintie finlandeza?
– El va face aceasta evaluare la finele lui septembrie, in care va putea spune clar ca pastram calendarul stabilit al aderarii. Va trebui insa sa aiba rapoarte pozitive atat despre Romania, cat si despre Bulgaria, si sa stabileasca acele mecanisme de monitorizare a reformelor si dupa aderarea la 1 ianuarie 2007.
Asta inseamna insa ca nu trebuie sa existe „vesti proaste” din Bulgaria sau Romania pana in septembrie. Altminteri, totul s-ar putea prabusi. De aceea nu trebuie sa existe dubii ca reformele vor fi continuate si implementate, nu doar la nivelul legislatiei, ci si in practica.
Capacitatea de absorbtie, doar criteriu functional
– Capacitatea de absorbtie si granitele Uniunii au fost „obsesiile” presedintiei austriece. Veti continua aceasta linie?
– Cred ca lumea nu este foarte multumita de felul cum austriecii au tratat acest dosar si de formularile propuse pentru concluziile Consiliului din iunie. Desigur ca suntem dispusi sa organizam aceasta dezbatere pe tema extinderii, dar, in ce priveste capacitatea de absorbtie, nu trebuie sa fie un criteriu pentru viitoarele valuri de aderare. Noi credem ca extinderea este o evolutie pozitiva, iar ultimele valuri au demonstrat acest lucru. Noile state membre sunt foarte dinamice, din punct de vedere al cresterii economice, comparativ cu vechile state membre, iar acest lucru este benefic pentru intreaga Uniune. Noi consideram ca si Finlanda a avut multe de castigat de pe urma extinderii, asa ca nu avem temeri cu privire la noile valuri de aderare. Nu cred ca suntem acum pregatiti pentru a defini granitele UE, iar capacitatea de absorbtie nu trebuie sa fie un criteriu geografic, ci unul functional. De aceea trebuie sa evitam ca unele tari europene sa aiba sentimentul ca sunt lasate pe dinafara pentru totdeauna.
– Comisia va trebui sa prezinte insa la summitul din iarna un raport privind capacitatea de absorbtie. Nu e putin ironic ca austriecii au inceput aceasta dezbatere, iar Finlanda trebuie acum s-o continue, desi nu o agreeaza?
– Acesta este felul in care presedintiile mostenesc agenda de la predecesori. S-ar fi putut rezolva sub presedintia austriaca, cred ca asta a fost asteptarea multora. Dar s-a evitat, chiar la finalul presedintiei, iar concluziile Consiliului din iunie nu au fost exact ce ne asteptam. Formularile din iunie nu conteaza insa atat de mult, iar noi vom stabili diferite niveluri ale acestei dezbateri mai largi. Poate ca dupa Consiliul din decembrie nu va mai fi necesara reluarea acestei dezbateri. Dar traim vremuri complicate, fiecare stat membru are o viziune proprie asupra viitorului Europei, asa ca e foarte posibil ca unele chestiuni sa ramana deschise si dupa presedintia noastra.
Lansare „apocalyptica”
Presedintia finlandeza a UE va debuta maine cu un concert al formatiei rock Apocalyptica, in Grande Place, din Bruxelles. Diferentierea fata de presedintia austriaca se face astfel si la nivel muzical: la Viena, preluarea presedintiei UE a fost marcata printr-un concert al Filarmonicii. Ceea ce le-a si adus austriecilor, printre oficialii mai liberali ai Comisiei Europene, porecla de „Filarmonica UE”. Sperantele reformistilor din Uniune se leaga insa tocmai de atitudinea pragmatica si liberala a Finlandei, cea mai competitiva tara din lume, dupa cum a fost calificata trei ani la rand de catre Forumul Economic Mondial, din 2003 incoace. Comisia Europeana spera si ca Finlanda sa reuseasca cresterea puterilor juridice la nivelul Uniunii, prin renuntarea la dreptul de veto al statelor membre in domeniul cooperarii judiciare si politienesti, pentru cresterea eficientei in combaterea crimei organizate si a terorismului.
