Autoritatile, parca trezite din reverie, au constatat in ultimele saptamani ca depindem de toanele Moscovei daca vorbim despre gazele naturale, ca importurile de pacura si carbune cresc pentru a acoperi ineficienta unui sistem depasit tehnologic, ca rezervele de petrol si gaze interne au fost concesionate, dar nu prea se stie catre cine, si nu avem o strategie energetica ancorata in contextul mondial. De fapt, avem chiar mai multe strategii, dar ele au murit pe hartie.
Scumpirea surselor de energie clasice ar trebui sa faca guvernul sa-si intoarca privirile si spre sursele regenerabile (eoliana, geotermala, biomasa, gazele rezultate din fermentarea deseurilor etc.), dar va avea o surpriza. Va descoperi ca suntem descoperiti si aici cu toate ca, din 2003, avem o strategie de valorificare a acestor surse (HG 1535).
Exploatarea de la Otopeni, ignorata
Potrivit studiilor, la nivel national, rezervele de energie geotermala cu posibilitati de exploatare curenta sunt estimate la circa 167 mii tone echivalent petrol (tep). O sursa de energie accesibila in cateva zone ale tarii si ieftina. Sunt insa autoritati locale care prefera sa dea cu piciorul unei astfel de oportunitati, iar, in schimbul nepasarii, populatia are de suportat costuri tot mai mari pentru energia termica. De exemplu, in Bucuresti, in zona Casei Presei Libere si in zona Otopeni exista unul dintre cele mai bune zacaminte de apa geotermala din tara, apa avand o temperatura de 90-95 de grade celsius. In urma cu cativa ani, Agentia Romana pentru Conservarea Energiei (ARCE) a incercat sa convinga autoritatile locale din comuna Otopeni sa se implice in exploatarea zacamantului, dar totul a cazut din cauza unor interese locale. O firma din Danemarca chiar se oferise la vremea respectiva sa execute o serie de lucrari la puturile de foraj pentru a putea evalua marimea zacamantului, dar a fost refuzata. O pierdere extrem de importanta pentru comunitatea locala daca avem in vedere ca acolo se putea construi si un complex hotelier care sa ofere tratamente medicale pe baza de bai termale. In plus, acesta s-ar fi aflat si in apropierea Institutului de Geriatrie Ana Aslan, un loc inca intens vizitat de turistii straini, si ar fi intregit oferta turistica a zonei. In schimb, la Oradea lucrurile se misca bine, dupa ce firma Transgex a concesionat acest serviciu. Doua cartiere ale orasului sunt deja alimentate cu energie geotermala. Si la Beius a fost deschis un punct termic de alimentare cu apa geotermala, iar alte doua comune din zona urmeaza in curand sa fie racordate la acest gen de sursa.
Zacaminte de apa geotermala au mai fost descoperite si in zona localitatilor Snagov si Balotesti, tot de langa Bucuresti, dar si aici exploatarea lor intarzie. Autoritatile locale nu au bani suficienti, de la bugetul de stat nu vine nimic si in final exista un dezinteres total pentru incheierea unor parteneriate cu diverse firme dispuse sa investeasca in energia geotermala.
Biomasa, trecuta cu vederea
Aceasta forma de energie regenerabila este prima ca potential in Romania, ea putandu-se obtine atat sub forma de energie termica, cat si electrica, din resturi vegetale, material lemnos, rumegus sau deseuri de origine animala. Se estimeaza ca valorificarea potentialului energetic al biomasei ar putea acoperi aproximativ 70% din aportul surselor regenerabile in energia totala consumata, iar la nivelul anului 2003 se prognoza ca pana in 2010 biomasa va furniza 1.134 GWh. Anii au trecut si totul a ramas aproape incremenit in proiect. Singura realizare in acest domeniu este proiectul-pilot realizat de ARCE (cu sprijinul guvernului danez si al Programului PHARE) prin care au fost puse in functiune cinci centrale pentru producerea energiei termice pe baza de biomasa in orasele Vatra Dornei, Vlahita, Intorsura Buzaului, Gheorghieni si Huedin. Investitiile in astfel de capacitati incep de la 500.000 de euro si merg pana la cateva milioane de euro, in functie de capacitatea instalata.
Panourile solare, subventionate in UE
Energia solara este un alt capitol unde autoritatile au reusit sa-si demonstreze incompetenta. In conditiile in care la nivelul Uniunii Europene s-au facut investitii masive in captarea acestei forme de energie pentru ca este cea mai ieftina forma de producere a apei calde, la noi s-a batut pasul pe loc. Nu a contat ca in conditiile climaterice ale tarii noastre aceasta forma de energie poate fi folosita circa sapte luni pe an si instalarea panourilor solare se preteaza la orice tip de cladire (locuinta, intreprinderi, mall-uri). Principala explicatie pentru intarzierea pe care o inregistram si aici este ca, in timp ce in tarile din UE guvernele subventioneaza achizitionarea echipamentelor specifice, in unele cazuri chiar cu pana la 70%, la noi nu se acorda nicio facilitate. Investitiile nu sunt foarte mari, ele incepand de la 1.500-2000 de euro, in cazul unei tehnologii mai simple, si pot ajunge pana la 4.500 euro in cazul uneia mai performante. Un prim pas in acest sens incearca sa-l faca acum Agentia Nationala a Locuintei si ARCE, care vor sa construiasca impreuna un bloc care sa fie dotat cu panouri solare.
Si bulgarii ne-au depasit
La energia eoliana lucrurile stau la fel de prost si suntem departe de UE. De fapt, nici nu trebuie sa cautam asa departe, ci putem privi la vecinii nostri bulgari, care ne-au luat-o inainte. Primii pasi in acest domeniu au fost facuti la Ploiesti, Pasul Tihuta si Baia. Investitiile sunt insa foarte mari, intre 800.000 si un milion de euro/MW instalat.
