Intr-o tara cum este Canada, unde nu prea exista grija zilei de maine, bataile de cap vin din alta directie. Dinspre Quebec, provincie ai carei locuitori formeaza de ieri, spre deliciul separatistilor si ingrijorarea unionistilor, o natiune.
Tensiunile politice privind statutul Quebecului nu sunt noi. Doua referendumuri privind separarea de Canada, ambele esuate, au fost organizate in 1980 si 1995. Noua este doar strategia „pasilor mici” a independentistilor din Blocul Quebec, formatiune care a elaborat o rezolutie ce stipuleaza recunoasterea ca natiune de sine statatoare a locuitorilor provinciei.
In fata acestei revendicari, constient fiind de pericolul unei scindari teritoriale, premierul conservator al Canadei, Stephen Harper, a venit imediat cu o contrarezolutie. Documentul sau a adus o mica – dar esentiala – adaugire, proclamand ca locuitorii din Quebec „formeaza o natiune in sanul Canadei unite”. Astfel modificat, proiectul a fost adoptat de Camera Comunelor de la Ottawa cu o larga majoritate: 266 de voturi pentru si 16 impotriva.
In favoarea textului au votat si separatistii. Blocul Quebec a anuntat ca va folosi aceasta oportunitate pentru a cere mai multe competente locale, inclusiv dreptul locuitorilor regiunii de a lua parte la reuniuni internationale.
Criticii afirma ca rezolutia ii va incuraja, de fapt, pe termen lung, pe separatisti. Preocupat de urmarile votului din Parlament, ministrul canadian pentru Afaceri Interguvernamentale, Michael Chong, si-a prezentat demisia. „Cred intr-o singura tara, nedivizata, numita Canada. Cei care sustin independenta vor argumenta ca daca locuitorii Quebecului sunt o natiune in cadrul Canadei, atunci ei singuri sunt o natiune fara Canada”, a avertizat el. Un alt adversar al rezolutiei, liberalul Gerard Kennedy, a calificat drept „iresponsabila” recunoasterea oficiala a celor din Quebec ca natiune „fara definirea exacta a acestui statut”.
Un lucru este clar: premierul Stephen Harper a vrut sa impace si capra, si varza. El a subliniat in mai multe randuri ca rezolutia pe care a propus-o nu constituie „niciun amendament constitutional, niciun text cu valoare juridica”, ci „o declaratie de recunoastere si un gest de reconciliere”. Recunoasterea ca natiune este o premiera istorica pentru francofonii din Quebec, desi textul adoptat nu le da voie sa-si declare independenta.
Totusi, Blocul Quebec promite ca, daca va reveni la putere, va organiza un al treilea referendum asupra secesiunii. Intr-un fel, situatia se regaseste in insulele britanice, unde sondajele arata ca englezii si scotienii s-au cam saturat unii de altii si si-ar dori sa traiasca in state separate.
