Scandalul de pe piata energetica autohtona a inceput imediat dupa ce Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Gazelor Naturale (ANRGN) a acceptat o crestere a pretului cu 8,5 la suta, in urma presiunilor Petrom-OMV care a amenintat ca nu mai vinde distribuitorilor gaz la pretul vechi. Autoritatea, desi anuntase la inceputul toamnei ca anul acesta nu va fi nici un fel de scumpiri, a cedat santajului marilor firme din domeniu, respingand inclusiv propunerea Petrom-OMV de a furniza gaz pentru consumatorii casnici la pret preferential. In joc nu a plusat doar Petrom, ci si ceilalti mari distribuitori Ruhrgas (Distrigaz Nord) si Gaz de France (Distrigaz Sud), iar ANRGN a preferat sa raspunda cererilor marilor companii, decat sa respecte graficul preturilor anuntat cu mult timp inainte.
Dupa aceasta decizie, presa centrala a reluat dezbaterea pe tema contractului de privatizare a Petrom, iar presedintele Basescu s-a folosit de acest moment pentru a impune in Consiliul Suprem de Aparare a Tarii (CSAT) ideea mai veche a desecretizarii contractelor din domeniul energiei. Anuntul facut de seful statului a declansat neliniste printre companiile din acest domeniu, dar si printre clientii politici ai Ministerului Industriei, care cumpara energie la preturi mici de la hidrocentralele si termocentralele de stat si o vand ulterior, inclusiv unor firme aflate tot in proprietatea statului. Mass-media centrala a preluat subiectul acuzand mai ales compania austriaca OMV, dar si alte societati occidentale care au participat la privatizarea unor intreprinderi autohtone in domeniu, ca ar fi obtinut prin spionaj informatii confidentiale inainte de incheierea tranzactiei.
Afaceristii liberali si conservatori, protejati de Ministerul Industriilor
„Jurnalul National”, fondat de presedintele Partidului Conservator, a fost primul cotidian care a scris despre relatiile de amicitie dintre asa-zisul spion Stamen Stancev, reprezentantul Credit Suisse Boston, companie care a oferit consultanta la privatizarea Petrom, si oficiali din Ministerul Industriei. Dezvaluirile „Jurnalului National” sugerau chiar ca ministrul de resort, conservatorul Codrut Seres, ar fi fost unul dintre cei care i-ar fi furnizat date secrete. In acest fel patronul politic al ministrului Industriilor l-a avertizat pe Seres ca este vulnerabil si ca a gresit atunci cand s-a hotarat sa boicoteze GRIVCO, firma prin care Dan Voiculescu intermedia vanzarea de energie prin bunavointa ministerului. Seres l-a servit pe Voiculescu si l-a protejat, punand la secret inclusiv raportul Corpului de Control al ministerului care enumera firmele de intermediere, care castiga sume fabuloase in detrimentul statului, intre care GRIVCO si alte cateva societati controlate direct sau indirect de oameni politici cunoscuti.
Codrut Seres a incercat sa se replieze in fata sefului sau de partid atacand Partidul Democrat, principalul inamic al PC, prin depunerea unei plangeri la DNA indreptata impotriva deputatului PD, Ioan Oltean. Seres l-a acuzat ca ar fi facut trafic de influenta pentru Beny Alex, un SRL care a intrat pe piata intermediarilor de energie odata cu intrarea democratilor la guvernare si care potrivit unui raport intern al Ministerului Industriilor, apare pe lista furnizorilor privati catre care s-a transferat ilegal profitul de la Hidroelectrica, prejudiciul depasind 20 de miliarde lei vechi.
Daca ar fi cinstit, ministrul conservator ar vorbi despre toti „baietii destepti” din discursurile presedintelui, nu doar despre deputatul PD, fiindca printre ei s-ar putea regasi fruntasii liberali Bogdan Olteanu si Gheorghe Stefan cu interese pentru Green Energy SRL, grupul conservatorilor Dan Voiculescu, Dan Ioan Popescu si Eugen Durbaca apropiati de Euro PEC SA, dar si alti clienti politici transpartinici protejati indiferent de culoarea guvernului.
Oligarhii autohtoni, impotriva capitalistilor occidentali
In afara acestor cercuri de interese pe care deocamdata ministrul Industriilor le protejeaza, exista conexiuni cu jucatori mai puternici interesati sa destabilizeze companiile occidentale in favoarea investitorilor estici. Prin punerea sub semnul intrebarii a actionariatului OMV, presedintele Basescu a intrat fara sa vrea in aceasta disputa care se face pe dedesubt tocmai de grupurile de interese pe care seful statului le socoteste „nelegitime”.
Scandalul de pe piata de energie ascunde batalia pentru resurse care se da intre capitalistii de tip occidental si oligarhii autohtoni beneficiari ai protectiei politice inclusiv in perioada guvernarii actuale.
Inainte de aderarea de facto a Romaniei la Uniunea Europeana ecuatia de putere in sectorul energetic se reface inclusiv prin participarea unor mari actori internationali. Recent, consilierul economic al Ambasadei Federatiei Ruse la Bucuresti, Igor Sidorov, spunea ca Moscova urmareste „ca cea mai mare firma de energie electrica, RAO EES, sa participe la licitatiile pentru privatizarea societatilor din domeniul energiei” intentionand sa devina „actionar principal la unele centrale termoelectrice”. In acelasi timp marii investitori autohtoni sunt la randul lor deranjati de companiile europene care acapareaza tot mai mult piata romaneasca deschisa liberei concurente si incearca sa-si apere status-quo-ul si afacerile profitabile pe care le faceau prin intermediul statului si in detrimentul acestuia.
