Dintre infectiile sezoniere trei sferturi sunt virale. Cea mai periculoasa este gripa, mai ales prin complicatiile respiratorii pe care produce. Exista insa si infectii bacteriene, specifice sezonului rece, care in lipsa tratamentului pot provoca boli de inima. Prof. dr. Marian Negut, seful Catedrei de Microbiologie Ð de la Universitatea de Medicina si Farmacie „Carol Davila”, recomanda prudenta in tratamentul cu antibiotice a bolilor de sezon. In cadrul celei de-a IV-a Conferinte Balcanice de Microbiologie „Microbiologia Balkanica 2005”, organizata de curand la Bucuresti, specialistii s-au axat pe o tema deosebit de actuala, si anume rezistenta la antibiotice.
Vaccinarea antigripala, o zestre imunologica
Prof. dr. Marian Negut ne-a declarat ca „in mod deosebit frigul favorizeaza hipersecretiile de mucus care permit particulelor virale sa se fixeze mai usor de mucoasa tractului respirator. De asemenea, aglomeratiile din transportul in comun, din locurile publice, birouri etc. favorizeaza contactul interuman cu posibilitate mare de transmitere. Infectia gripala este cea mai importanta prin implicatiile privind starea de sanatate, dar si prin evolutia, gravitatea bolii, ineficienta mijloacelor terapeutice si chiar impactul psihosocial. Specialistii vorbesc de perspectiva unei raspandiri pandemice a imbolnavirilor determinate de virusurile gripale umane, cat si de hibrizii gripei aviare cu cea umana”. Vaccinarea gripala previne imbolnavirea prin tipurile de virusuri dominante, adica cele care circula sezonier in diverse zone geografice. Vaccinul gripal nu ofera protectie pentru toate tipurile de virusuri gripale, ci doar pentru cele trei continute in vaccin. Imunizarea protejeaza, dupa aprecierile specialistilor, cel putin 80% din utilizatori, iar in cazurile unor forme de imbolnavire acestea sunt de regula usoare, lipsite de complicatii. „Este foarte important de stiut ca aceasta „zestre” imunologica inarmeaza organismul cu o capacitate de raspuns tintita. Avantajul major al actiunilor de sanatate publica este impiedicarea aparitiei unei mase critice de populatie care ar putea declansa o epidemie. Beneficiile campaniilor de vaccinare sunt imense, tinand cont si de faptul ca se previn complicatiile grave (pneumonii si bronhopneumonii), in special la copii si batrani”, a subliniat prof. dr. Marian Negut. Specialistul recomanda, in acest context, ca imunizarea copiilor sa inceapa dupa varsta de trei ani. Infectiile virale atrag dupa sine complicatii bacteriene, deseori extrem de grave prin evolutia lor.
Infectiile bacteriene
Alte imbolnaviri sezoniere sunt determinate de virusuri paragripale, adenovirusuri etc. „Frecventa si gravitatea lor reprezinta un pericol mai redus pentru sanatatea publica. Cotate deseori ca raceli intamplatoare, aceste afectiuni sunt, prin evolutia lor, suportate mai usor, desi tratamentul este la fel de limitat ca in infectia gripala virala”, a spus prof. dr. Marian Negut. In aceste cazuri specialistul recomanda tratamentele clasice: repaus pe durata evolutiei, cel putin 2 litri pe zi de bauturi calde, administrarea medicamentelor antiinflamatoare si antitermice (cum ar fi paracetamol, nurofen, algocalmin etc.). Imbolnavirea de gripa este marcata de o stare generala proasta cu astenie pronuntata, apar durerile de cap, febra mare si tendinta de repaos. Evolutia este mai lunga decat in alte viroze (cel putin o saptamana in formele necomplicate). Pe langa aceste infectii virale pot sa apara infectii bacterine cum ar fi angina streptococica insotita de reactii ale amigdalelor si uneori chiar de fenomene de agresiune ale cailor respiratorii (traheite, traheobronsite). Infectia streptococica bacteriana beneficiaza de tratament specific si de regula evolutia ei locala este scurta. „Ea capata insa evolutii de temut, sechelare precum reumatismul articular acut insotit de afectarea inimii si glomerulanefrita acuta, afectarea rinichilor). Din acest motiv adresabilitatea la medic, in special a copiilor, este esentiala atat pentru stabilirea unui tratament potrivit, individualizat, cat si pentru evolutia supravegheata necesara preventiei complicatiilor streptococice”, a subliniat prof. dr. Marian Negut. Alte infectii sezoniere bacteriene sunt: traheobronsitele determinate de o gama ralativ larga au de regula o simptomatologie diferentiata de celelalte afectiuni (tuse cu expectoratie, stare de rau, stare febrila). Acestea sunt semne frecvente la copii si mai putin la batrani, de multe ori se confunda cu bronsitele cronice care evolueaza la fumatori.
Abuzul de antibiotice, periculos
Seful Catedrei de Microbiologie atentioneaza ca utilizarea abuziva a antibioticelor reprezinta „o atitudine nedorita, periculoasa, intrucat tratamentul fara a cunoaste sensibilitatile bacteriene poate fi ineficient sau poate induce selectarea de bacterii rezistente, caracterizate prin recrudescenta infectiei dupa o perioada de acalmie. In plus terapia facuta „dupa ureche” pe baza de antibiotic poate genera o serie de alte neajunsuri prin aceste „selectii” atat la acelasi pacient, cat mai ales la cei care contracteaza in lant infectia respectiva”. Prof. dr. Marian Negut a mai spus ca se insista asupra rationalizarii terapiei cu antibiotice si pentru a limita costurile imense pe care le reprezinta abuzul de antibiotice de ultima generatie, de obicei costisitor si cu implicatii deosebite in bugetul caselor de asigurari de sanatate. De altfel, specialistii participanti la Conferinta Balcanica de Microbiologie „Microbiologia Balkanica 2005” au tras un semnal de alarma privind utilizarea necontrolata a antibioticelor.
Daca dureaza 2-3 zile, prezenta la medic
„Din motive medicale si economice, Organizatia Mondiala a Sanatatii considera rationalizarea si monitorizarea terapiei cu antibiotice unul din obiectivele majore. Orice boala febrila care dureaza mai mult de 2-3 zile trebuie obligatoriu investigata medical. Medicul este singurul autorizat si instruit sa faca aprecieri asupra tratamentului. In Romania si in multe alte tari, utilizarea antibioticelor este nesupravegheata. Pentru un tranchilizant, pacientul are nevoie de prescriptie medicala, dar pentru un antibiotic – nu. Aceste medicamente se vand liber, fara control. Nu orice stare febrila trebuie tratata cu antibiotic”, a atentionat profesorul Negut. Potrivit acestuia, din infectiile sezoniere aproape trei sferturi sunt virale si acestea in toate formele necomplicate nu pot beneficia de tratament antibiotic. Medicul curant (de familie sau cel din spital) este singurul care poate cunoaste pe baza examenului de laborator daca este sau nu indicat un anume antibiotic. In Romania se recurge destul de putin la antibiograme pentru alegerea corecta a medicamentului. Un astfel de examen costa sub 200.000 de lei, in timp ce o singura doza de antibiotic poate sa fie 5-600.000 de lei.
