Un subiect pentru paranoici: serviciile secrete conduc, din umbra, Romania. La 16 ani de la caderea lui Ceausescu si la doi de la intrarea in NATO, boala nu s-a vindecat. Nici n-avea cum. Prea multe indicii, fapte si intamplari bizare semnaleaza prezenta „lor” in jocurile politice, acolo unde, teoretic, nu au ce cauta. Intrebare-cheie: cat de implicate sunt, de fapt, „serviciile” pe scena politica? In ce masura determina, influenteaza si controleaza evenimentele si deciziile puterii?
Tot intrebandu-se, fostul presedinte, Emil Constantinescu, capitulase public intr-un fel de razboi nedefinit cu „fostii” rostind celebrul „m-au invins”. Acum, ma indoiesc ca s-ar fi luptat vreodata „pe bune” cu ei. Mai degraba cred ca a inceput sa-i admire pe tacute. Sindromul victimei care se indragosteste de calau.
Fostul sau sef de cabinet, Mugur Ciuvica, a scos zilele trecute din valiza cu amintiri (de la Cotroceni?) o inregistrare din 1999 cu Traian Basescu interesandu-se prin guvern de soarta unui prefect PD arestat. De unde are banda? Cine l-a inregistrat pe Basescu, pe vremea cand era ministrul Transporturilor? Vreun coleg de partid? S-ar fi aflat demult. Politicienii romani nu-si pot tine gura doua zile, d-apoi sase ani. Vrand-nevrand, gandul zboara tot la serviciile secrete, mai ales ca fostul sef de cabinet al presedintelui avea, teoretic, acces la informatii. Mai ales ca Traian Basescu a cazut, pe la inceputul mandatului, mut de admiratie in fata Serviciului de Telecomunicatii Speciale.
Paranteza. Unii au exclamat fericiti: stenograme portocalii! Nici pe departe. Citite cu lupa, sunt doar frustrarile unui ministru ingrozit ca partidul sau este „jucat” de partenerii de coalitie. Nici urma de fapta penala. I se poate reprosa, cel mult, telefonul dat lui Valeriu Stoica, pe vremea aceea ministrul Justitiei si cu parghii de control asupra Procuraturii mult mai eficiente decat astazi. In schimb, stenogramele PSD, alta maiastra opera anonima, trebuie citite obligatoriu cu Codul Penal in fata.
Si in cazul Basescu, si in cazul PSD, lucratura poarta amprenta „Marelui Papusar”. Doar el stapaneste aceasta stiinta: cum sa pastrezi in seif benzi, inregistrari, documente ani de zile, cand sa le folosesti si impotriva cui. Documentul lansat tot de Mugur Ciuvica in campania electorala impotriva lui Traian Basescu vine dinspre serviciile secrete ale Armatei. Cel care a ajuns „Dumnezeul” serviciilor secrete din Romania, fiind uns vineri de Traian Basescu sef peste Comunitatea Nationala de Informatii, a condus tocmai Directia de Informatii Militare. Ce coincidenta hazlie! De acum, amatorii teoriei conspirationiste au liber sa croseteze noi scenarii.
A ajuns, si Traian Basescu, prizonierul „lor”? Traieste captiv in Matrix-ul serviciilor secrete, hipnotizat de rapoarte si informatii care il tin izolat intr-o lume paralela? Tragedia ar fi ca seful statului sa fie „papusat” sau, mai grav, santajat discret de generalii de pe orbita Cotrocenilor. Scandalul telefonului dat de Tariceanu lui Botos ar putea fi din acelasi film.
Duhul Securitatii pluteste inca peste Romania si avem tot dreptul sa fim paranoici. Umbra lui s-a intins in afaceri, in politica si in mass-media. De cate ori n-ati rabufnit: Tot „ei” sunt la putere!
Mircea Geoana, seful PSD, n-are insa dreptul sa vorbeasca despre „comunisti, securisti si oligarhi”. Acestia sunt totusi specialitatea partidului sau, cel care a brevetat modelul „democratiei cu ochi albastri”. Basescu n-a produs dovezi convingatoare ca s-a eliberat.
