Mult-mediatizata fuziune a centralelor sindicale este departe de se fi incheiat. La nici o zi dupa incheierea protocolului, liderii CNSLR Fratia, BNS, CSDR si CNS Meridian au inceput negocierea functiilor si patrimoniului. Din cauza faptului ca numarul de membri ai filialelor difera substantial de la un judet la altul, s-a decis ca organigrama din teritoriu sa fie stabilita chiar de liderii filialelor. Vasile Otelea, presedintele filialei BNS Constanta si in acelasi timp presedintele executiv al organizatiei locale a nou-infiintatei Confederatii Generale a Muncii, a precizat ca prin fuziune numarul sindicalistilor cotizanti la nivelul judetului nostru va depasi 60.000. Pentru ca noua structura sa functioneze cat mai bine, organizatia locala BNS a propus celorlalte filiale adoptarea unui nou statut. Una dintre cele mai interesante prevederi urmareste „liberalizarea” totala a procesului de vot. Practic, algoritmul dupa care se face acum repartizarea posturilor, respectiv numarul de functii de conducere direct proportionale cu numarul membrilor, va functiona doar o singura data. La urmatoarele alegeri, liderii vor fi alesi chiar de catre membrii confederatiei. Referitor la acest acest aspect mai putin placut pentru unii presedinti de filiale, care nu agreeaza ideea debarcarii din functiile pe care le-au ocupat pana in prezent, presedintele BNS a precizat ca, cel putin in cazul sau, nu va fi nici o problema: „Este un lucru democratic. Daca oamenii nu te mai voteaza, este normal sa lasi locul liber”.
A doua casnicie
BNS si CNSLR Fratia nu se afla la primul „mariaj”. Acum doi ani, cele doua organizatii au fost la un pas de „nunta”, insa totul a fost contramandat pe ultima suta de metri chiar de catre liderii la varf. Se pare ca exista o serie de „frictiuni” intre presedinti, unele de natura doctrinara, iar altele de ordin personal. Oricum, in prezent lucrurile sunt mult mai avansate decat la precedenta incercare de unificare a miscarii sindicale, lucru care nu inseamna insa ca fuziunea va fi dusa pana la capat. Mai sunt destule etape de parcurs pana la semnarea actului care va desfiinta federatiile si confederatiile in favoarea unei singure structuri.
De dragul principiilor europene
Romania este „oaia neagra” a miscarii sindicale europene. Confederatia Internationala a Sindicatelor Libere si Confederatia Mondiala a Muncii sunt doi „mamuti' sindicali cu milioane de membri, care insa au fuzionat fara probleme.
De cealalta parte, cele patru centrale sindicale romanesti, care, culmea, sunt afiliate confederatiilor internationale mentionate mai sus, nu au reusit sa ajunga la un numitor comun si a fost nevoie de interventia europenilor pentru declansarea procedurilor de fuziune.
Pretul uniunii
Din punct de vedere al relatiei cu executivul, varianta unei singure structuri sindicale este benefica salariatilor. Numai ca algoritmul occidental nu se poate aplica in economia romaneasca. Pentru a demola aceasta conceptie, este nevoie de un singur exemplu: pacea sociala de dinaintea alegerilor. Toate guvernarile de dupa 1989 au reusit sa pacaleasca sindicatele propunandu-le programe de protectie sociala care nu pot fi puse in practica.
Daca inaintea unificarii sindicatelor existau federatii care nu semnau protocoale, iar sindicalistii ieseau in strada, acum acest lucru nu se va mai intampla. Este suficient un singur pact pentru ca partidele politice sa-si asigure linistea.