Organismul uman este supus permanent unor solicitari de tip termic. Din fericire, el are mecanisme extrem de fine de reglare la variatiile de temperatura venite din mediu. In timpul caldurilor insuportabile, unele persoane reactioneaza violent si chiar lesina. De asemenea, trecerea de la caldura la frig provoaca anumite dereglari care ascund boli cum ar fi cele renale sau diabetul.
Variatiile de temperatura
„Organismul uman este un sistem cibernetic complex, superintegrat, care prezinta o disponibilitate extraordinara de adaptare si reglare, fata de multitudinea si varietatea de categorii de stres la care este supus. Practic, daca se analizeaza activitatea acestuia din punct de vedere al reactiilor sistemului nervos central, sistemului nervos vegetativ si al manifestarilor de tip endocrino-metabolic adaptative, se constata ca cele mai importante categorii de stres sunt date de variatia lumina-intuneric in 24 de ore (adaptare circadiana) si de stresul termic”, a declarat prof. dr. Adriana Sarah Nica, seful Clinicii Universitare de Recuperare Medicala III – Institutul de Recuperare, Medicina Fizica si Balneoclimatologie. O caracteristica importanta pentru termoreglare este faptul ca solicitarea de tip termic este permanenta, indiferent daca variatiile termice sunt exterioare organismului sau sunt date de manifestarile interioare (ale organismului). Pentru a se proteja, organismul este dotat cu mecanisme extrem de fine de reglare, de adaptare. Variatiile de temperatura venite din mediu, cum ar fi cresterea temperaturii aerului in zilele caniculare sau scaderea in zilele geroase de iarna sau in cele de toamna, cand exista si umiditate, declanseaza rapide mecanisme de adaptare ca o alerta biologica complexa, cu centrul de control in hipotalamus. Acelasi lucru se intampla si in cazul variatiilor termice importante ale organismului, ca in starile febrile, ne-a mai spus prof. dr. Adriana Sarah Nica.
Arderi metabolice
Prof. dr. Adriana Sarah Nica: „In cazul in care temperatura corpului scade sub valoarea tolerata de organism (370C-37,30C temperatura centrala) se declanseaza mecanisme biochimice care intensifica arderile metabolice pentru a preveni racirea organismului. Din contra, in situatia in care temperatura interna creste peste valoarea medie admisa (ca in starile febrile 380C-400C) se activeaza transferul de caldura din piele spre mediul extern, prin transfer direct sau evaporare”.
„Anvelopa” care apara organismul
Interfata organismului cu mediul este pielea. Aceasta este „anvelopa” care apara organismul de diferitele categorii de agresiuni (de exemplu mecanic, chimic etc.), inclusiv factorul termic. „Astfel ca stresul termic la nivelul pielii determina stimularea termoreceptorilor si induce lanturi de reactii de adaptare si de protectie a organismului, totalitatea acestor raspunsuri biologice complexe de tip fizic si chimic fiind incluse in homeostazie de termoreglare. Expunerea la caldura provoaca o vasodilatatie periferica. Astfel, anumite persoane cu deficit de termoreglare reactioneaza violent, putand trai moment de panica urmat de cadere (cum se spune, „persoana a lesinat de caldura”)”, a subliniat prof. dr. Adriana Sarah Nica. Se produce cresterea fluxului sanguin spre zona cutanata periferica in detrimentul circulatiei cerebrale. Astfel se explica de ce multe persoane cad in strada din pricina temperaturilor inalte, insuportabile. „De aceea, pana la sosirea unor cadre medicale care sa preia cazul, se recomanda ca masuri de prim-ajutor aplicarea unei comprese reci pe frunte si pozitionarea persoanei la orizontala, cu ridicarea membrelor inferioare la un nivel mai ridicat decat al capului, pozitie care favorizeaza imbunatatirea circulatiei cerebrale”, a recomandat prof. dr. Adriana Sarah Nica.
De ce trebuie sa bem lichide
In cazul stresului hipertermic, organismul se adapteaza termic prin pierdere de caldura prin transfer direct si prin evaporare, respectiv transpiratie. Aceasta permite eliminarea in exterior a excesului de caldura metabolica. „Transpiratia inseamna pierderea de lichide si saruri (in zilele toride se ajunge la o pierdere de la 2 la 5 litri) si de aceea se impune hidratarea suficienta, pentru a compensa pierderile de lichide”, a mai spus prof dr. Adriana Sarah Nica. Specialistul recomanda ca in zilele toride de vara sa se consume circa 4 litri de lichide (apa simpla, plata, minerala, ceaiuri, sucuri naturale) pentru a compensa aceste pierderi. Copiii si batranii au sisteme adaptative de termoreglare deficitare si de aceea exista riscul aparitiei unor stari patologice cum ar fi sincopa de caldura sau deshidratarea puternica. Sincopa de caldura se manifesta prin ameteli, dureri de cap, greturi si senzatia de cadere (lesin). „Deshidratarea se instaleaza in urma pierderii unor cantitati insemnate de lichide din organism. Pentru prevenirea acestora, se recomanda evitarea expunerii la soare in mijlocul zilei (in special, pentru copii si batrani), purtarea de imbracaminte din bumbac, si nu din plastic, care nu permite pielii "sa respire" si reducerea solicitarilor fizice”, a afirmat specialistul.
Trecerea de la cald la rece
In cazul in care un organism trece de la temperaturi ridicate la temperaturi joase brusc, imediat se produc reactii de termoreglare, a caror promptitudine depinde de antrenamentul de termoreglare (rapiditatea de reactie si limitele de adaptare termica). Unele persoane se acomodeaza imperceptibil, dar daca persoana are deficiente de termoreglare apar tulburari de adaptare vasculara periferica si manifestari de tip endocrino- metabolic. „Trecerea brusca este suportata cu dificulate de unele persoane. Ele sunt palide, au circulatia deficitara, in special in zonele periferice (palme, picioare), transpira in exces (situatie in care trebuie facut un control medical, deoarece se pot depista boli digestive, renale sau diabetul zaharat), au manifestari cardiovasculare uneori cu dureri precordiale, cu scadere marcata a tensiunii arteriale si a pulsului. Un rol important in identificarea acestor categorii de potentiali pacienti il joaca medicul de familie prin consultatia profilactica obligatorie anuala pe care populatia ar trebui sa o perceapa la justa ei valoare”, a spus prof. dr. Adriana Sarah Nica.
