In timp ce majoritatea CET-urilor sunt datoare vandute, exista orase unde s-a trecut la centralele cu gaz metan, cu rumegus, cu graunte de porumb sau cu biogaz.
Peste 20 de unitati de termoficare au contractat prin intermediul statului un imprumut de peste 233 milioane de lei noi pentru a-si acoperi cheltuielile facute peste iarna acum doi ani. Datoriile din iarna 2005-2006 inca nu au fost luate in discutie… In timp ce aceste societati au datorii la stat, managerii lor au salarii foarte mari, o situatie ce poate fi considerata cel putin anormala. Nu in toata tara este asa. Exista administratii locale care de ani cauta solutii alternative si chiar au gasit: centrale pe rumegus, pe graunte de porumb sau pe biogaz.
O parte din operatorii economici producatori de energie termica din tara – pe scurt CET-uri, cum sunt ei cunoscuti -, cu datorii ramase din iarna 2004-2005, s-au rugat iarasi de Guvern sa-i sprijine sa ia bani cu imprumut de la vreo banca sa-si plateasca datoriile. Bancile nu se inghesuie sa se bage in asemenea afaceri, cu societati perdante, chiar daca Guvernul garanteaza pentru ele, prin Ministerul de Finante. Totusi, peste 20 de CET-uri au convins Guvernul sa le ajute sa imprumute peste 233 milioane de lei noi ca sa-si acopere cheltuielile. Singura banca pe care Finantele au reusit sa o convinga sa acorde imprumutul in conditiile agreate de Guvern a fost BCR: ministerul Finantelor garanteaza numai 80 la suta din acest imprumut, pentru restul de 20 la suta fiecare CET urmand sa isi prezinte garantiile proprii. Imprumutul se acorda pe o perioada de sase ani de la data semnarii, cu o perioada de gratie de doi ani… In aceste conditii, imprumutul a fost contractat anul acesta, Guvernul fiind constient ca nu va mai vedea banii inapoi de la CET-uri si ca va fi bun de plata… Cel mai elocvent aspect luat deja in calcul este recunoasterea faptului ca la elaborarea proiectului de buget pe anul 2008 va fi avuta in vedere „preluarea” acestor datorii neplatite. Guvernul insa nu putea lasa populatia fara caldura si apa calda, iar acest santaj functioneaza de ani. Vestea buna este ca de la 1 ianuarie 2007 exista speranta ca banii nu vor mai fi arsi in CET-uri.
Un CET independent
Singurul CET care a reusit sa rupa traditia a fost cel de la Miercurea Ciuc, SC Goscom SA, caruia i-ar fi trebuit pentru a acoperi datoriile din aceeasi perioada, iarna 2004-2005, vreo 11 milioane de lei noi. Initial s-a trecut pe lista celor 20, dar apoi a renuntat la imprumutul sub umbrela statului, mergand pe cont propriu si contrariind lumea ca si-a dorit aceasta reusita. Unii au gasit o explicatie in acest comportament chiar in experienta parlamentara a primarului Robert Raduly, fost deputat, dobandita la votarea bugetelor de stat.
Termoficarea, problema in mediul urban
Termoficarea este una dintre cele mai mari probleme pe care le are mediul urban. Daca aceste unitati nu vor deveni istorie, nivelul de trai al cetatenilor de la orase va scadea continuu. Nu este de ajuns sa fie gandita o modernizare a CET-urilor, care sa se reduca la schimbarea magistralelor sistemului de incalzire centralizata, ci va trebui sa se mearga pana la adoptarea unor sisteme de energie alternativa, curata. Daca se incearca variante alternative, putem beneficia dupa integrare si de asistenta financiara. Altfel, a consuma bani pe investitii in unitati de genul CET-urilor inseamna a arunca bani intr-o gaura neagra.
Radu Catalin Dragus, deputat, membru in Comisia buget, finante, banci sune ca „din 2007, se renunta la subventia pentru incalzirea centralizata Modernizarea CET-urilor va trebui gandita astfel incat sa nu se limiteze la schimbarea tevilor. Altfel in fiecare an va fi asa cum este acum. Problema noastra cea mai mare este ca gigacaloria costa cat jumatate dintr-o pensie, iar de la 1 ianuarie 2007 se va renunta de tot la subventia pentru energia termica, astfel incat pretul la gigacalorie va salta aproape cu vreo 700-800.000 de lei. In mod firesc, CET-urile vor acumula datorii enorme, care vor trebui suportate de bugetul de stat, intr-un fel sau altul.”, admite deputatul Dragus, care a votat alaturi de colegii sai ca imprumutul cerut de cele peste 20 de CET-uri pentru datoriile din iarna 2004-2005 sa fie acordat prin ordonanta de urgenta.
Numarul centralelor ecologice a trecut de 20. Dintotdeauna relatia CET-urilor cu primaria a fost santajul, CET-urile au fost intotdeauna stat in stat. Ele sunt un monopol. Toate s-au comportat ca niste baroni locali. Au facut ce au vrut. Puteau si pot opri furnizarea de energie termica si cere ca primaria sa le plateasca subventia la energia termica. „In general, primarii din orase si-au numit, in mare parte, oamenii la conducerea acestor regii, tocmai in ideea de a nu fi santajabili”, confirma deputatul Dragus. „Primarii au convenit sa le pastreaze managerilor anumite privilegii materiale ca sa nu-i lase balta.”
In unele cazuri, bugetul CET-ului este mai mare decat al municipiului din care face parte.
Foarte multi agenti economici traiesc de pe urma CET-urilor. Este o intreaga industrie care se mentine pe orizontala, de la vanzatorii de teava pana la furnizorii de combustibil. Pe scurt, toti furnizorii de materii prime si materiale traiesc pe langa CET-uri. In unele cazuri, bugetul unui CET ajunge sa fie practic mai mare decat al municipiului din care face parte. Cel mai bun exemplu este la Botosani, unde bugetul CET-ului, respectiv al SC Termica SA Botosani, este mai mare decat banii pe care ii poate cheltui municipiul.
De exemplu, Baia Mare este un municipiu unde a fost insusita ca solutie alternativa centrala termica pe gaz metan, Baia Mare fiind un municipiu care in 2004 a returnat subventia la energia termica bugetului de stat. Investitia in aceasta solutie a durat vreo opt ani, baimarenii fiind primii care au inceput sa treaca la centrale termice pe gaz metan, care asigura o oarecare independenta din punct de vedere termic. Impartirea pe zone cu centrale de cartier, pe diferiti combustibili, pare a fi mult mai rentabila. Insa si aici exista o problema, legata de cresterile de pret pe care le va suferi gazul metan si
s-ar putea ca in final sa devina o solutie costisitoare. Una dintre sursele de energie inca nefolosite la capacitate maxima in Romania este energia electrica. Este adevarat ca toate aceste solutii alternative au valori destul de mari, este de parere deputatul Radu Catalin Dragus. Mai exista si alte variante. De exemplu, Oradea face un experiment cu un sistem de incalzire centralizat cu graunte de porumb. Este o metoda preluata din strainatate. In alte orase din tara se folosesc centrale pe biogaz sau pe rumegus.
Un subiect sensibil
Incalzirea centralizata este un subiect care merita discutat cu foarte multi specialisti si este foarte sensibil, sustine deputatul Dragus. Costurile gigacaloriei influenteaza extraordinar de mult cheltuielile unei familii. Trebuie gasite solutii tehnologice eficiente cu costuri scazute, care inseamna in primul rand forta de lucru calificata. Toate solutiile tehnologice care duc la scaderea costurilor presupun un numar mai mic de angajati. Aici e vorba de vointa politica. Toata lumea trebuie sa aiba aceeasi dorinta, iar administratiile locale trebuie sa treaca peste pericolul de politica locala, sfatuieste deputatul. De altfel, discutiile pe marginea ordonantei de urgenta au relevat multiple aspecte ale acestei probleme deosebit de complicate.
