Acesta ar putea fi vândut Armatei Române, care este în procedură de licitație pentru achiziția a 3.300 de platforme de transport în valoare de 740 de milioane de euro.
Germanii, prin filiala locală MHS Truck & Bus, ar urma să aducă tehnologia din spatele camionului, în timp ce brașovenii pot veni cu șasiul și partea de asamblare. Pentru integrarea industriei românești în programul de echipare a Armatei României cu vehicule militarizate, MHS Truck & Bus va colabora, pe lângă Roman Brașov, cu mai mulți furnizori locali. „Ne dorim să producem, la Brașov, un camion românesc la standarde nemțești. Mai mult, strategia noastră este ca, pe masură ce programul va ajunge la maturitate, tot mai multe componente ale platformelor de transport auto să fie produse în România. Obiectivul ultimului an al programului este acela de a produce 100% din necesarul de vehicule militarizate, exclusiv în țara noastră.“, a spus Claudia Iordache, Managing Director MHS Truck & Bus.
Parteneriatul româno-german va depune o ofertă în cadrul licitației MApN pentru achiziția celor 3.300 de platforme de transport. Tradiția este de partea lui, având în vedere că, în urmă cu 47 de ani, linia de producție de la „Steagul Roșu“, ulterior Roman Brașov SA, a pornit cu un model diesel în baza unei licențe MAN. Grație acestei colaborări, autocamioanele de la Brașov au fost exportate în țări de pe tot globul.
„Simbolul camionului în România“
La dimensiunea contractului pentru Apărare, era de așteptat ca interesul marilor jucători din industries să fie uriaș. Lupta cea mare se dă între italienii de la IVECO și nemții de la Rheinmetall, acum parteneri cu Roman Brașov. „Sigur că putem să facem părțile de caroserie la Brașov. Am putea avea și un parteneriat cu un nume mare precum Rheinmetall. Până una-alta, Roman este chiar simbolul camionului în România, că e el civil ori militar“, spunea, acum nici o lună, Carol Rugacs, directorul fabricii brașovene.
Parteneriatul germano-român pentru producerea autocamioanelor militare, autocisternelor, autofurgoanelor, autotractoarelor, remorcilor și semiremorcilor necesare dotării Armatei va contribui semnificativ la relansarea producției de platforme de transport militar și civil în România. De asemenea, joint venture-ul va determina crearea a peste 1.000 de locuri de muncă în companiile românești, precum și înalt calificarea resursei umane implicate în programul de echipare a armatei. Transferul tehnologic și de cunoștințe către companiile locale pentru producerea, în România, a platformelor de transport și crearea unor subansamble complexe, va stimula pe termen mediu și lung, dezvoltarea industriei de apărare și a componentei de mentenanță.
Roman este deținută de Asociația Pro Brașov, care reuneşte 15 oameni de afaceri locali, iar de trei ani de zile se află în procedură de reorganizare judiciară. Un alt acţionar important este omul de afaceri Ioan Neculaie, care a pierdut controlul asupra societăţii în 2014, în urma unui proces.
La trecutul mare, incert viitor
Uzina Roman a fost înfiinţată ca fabrică de armament în 1938, iar din anul 1953, după naţionalizare, a fost numită „Steagul Roşu“ şi a început să fabrice autocamioane. Primul astfel de vehicul a fost produs în 1954, iar uzina a început să aibă comenzi tot mai mari. Aşa s-a ajuns ca în 1977 să atingă o producţie-record de 33.000 de unităţi pe an. Şi numărul de angajaţi a crescut vertiginos de la un an la altul. Dacă în 1954 fabrica avea 4.400 de salariaţi, în 1978 a ajuns la 26.000. „Steagul Roşu“ devenise cea mai mare uzină din Braşov şi un succes peste hotare. Celebrele modele Carpaţi, Bucegi, ROMAN sau DAC aveau mare căutare la export în state precum Ungaria, RDG, Polonia, Statele Unite sau Grecia.
Declinul uzinei a început după anul 1990, iar comenzile au tot scăzut. În 2004, uzina a fost privatizată şi mii de oameni au fost daţi afară. Din 2007 și până în 2011, uzina a livrat camioane pentru operațiunile Pentagon-ului din Irak și Afganistan. După ce a fost pierdut acest contract, a venit declinul pentru Roman.
