Singurul angajat al Biroului de Renta Viagera din cadrul reprezentantei din judetul Bistrita-Nasaud a ADS nu are de lucru. Asta, din cauza ca pana acum doar 40 de proprietari de teren au ales sa isi dea in arenda sau sa isi vanda terenurile celor care le pot lucra si sa primeasca in schimb, pe langa arenda, stimulentul financiar introdus de Guvern prin Legea 247/2005. Cu toate acestea, in judet sunt sute de hectare de teren lasate in paragina.
Proprietarii de teren prefera sa isi lase pamanturile abandonate, in loc sa le dea in arenda celor care le pot lucra. Potrivit reprezentantului ADS, Andrei Baizath, de la intrarea in vigoare a Legii 247/2005 doar 40 de bistriteni au ales sa incheie contracte de arenda pe suprafetele pe care le detin si sa beneficieze de renta viagera de 50 de euro/hectar, anual, acordata de stat. Desi parcelele agricole nelucrate abunda in judet, stimulentul acordat varstnicilor care se afla in imposibilitatea de a-si lucra terenurile nu are succes in teritoriu din doua motive. Pe de o parte, acestia se lovesc de lipsa de entuziasm a proprietarilor care nu prea vor sa vada cum terenurile lor sunt lucrate de altii, preferand sa le lase neexploatate, iar pe de alta parte de faptul ca nici arendasii nu se gasesc pe toate gardurile.
„Am facut o ampla campanie publicitara, am mers personal pe la primarii si am lipit afise uriase, insa fara succes. Nu sunt nici arendasi, iar cei care sunt se lupta cu lipsa de entuziasm a proprietarilor”, a explicat Baizath.
Batranii proprietari refuza ajutorul
Legea 247/2005 a instituit renta viagera in scopul concentrarii suprafetelor agricole in exploatatii eficiente, impuse de necesitatea modernizarii agriculturii Romaniei si a compatibilizarii acesteia cu agricultura din tarile membre ale Uniunii Europene. Cuantumul rentei viagere agricole reprezinta echivalentul in lei a 100 euro/an pentru fiecare hectar de teren instrainat si echivalentul in lei a 50 euro/an pentru fiecare hectar arendat.
Potrivit lui Baizath, plata in lei se face prin raportarea la media cursului calculat de BNR din primul trimestru al anului cand trebuie achitati banii. Renta se plateste intr-o singura rata anuala in primul trimestru al anului urmator celui pentru care aceasta este datorata. Aceasta ar putea constitui un ajutor real pentru proprietarii varstnici din mediul rural care nu mai pot sa isi lucreze singuri terenul si care pot primi, pe langa suma incasata de la cumparator sau arendas, o renta anuala de 1.000 de euro pentru instrainarea a zece hectare de teren agricol, si una de 500 de euro pentru arendarea unei suprafete similare.
Pentru a fi rentier agricol, o persoana fizica trebuie sa aiba peste 62 de ani si sa detina in proprietate pana la 10 hectare de teren agricol. Conform legii, pentru a deveni rentier pot fi instrainate sau arendate numai terenurile care dupa anul 1990 nu au facut obiectul altei instrainari.
