Curtea voievodala a familiei Cindea, cneaz al Tarii Hategului inaintea administratiei maghiare din Ardeal, construita in secolul al XIV-lea pe ruinele unor vechi edificii romane, este lasata in paragina din cauza nepasarii administratiei locale si a Ministerului Culturii. Edilii din comuna hunedoreana Rau de Mori, unde este localizat vechiul palat, se spala pe maini sustinand ca obiectivul este revendicat de urmasii familiei Kendefi (numele maghiarizat al Cindestilor) si ca va fi retrocedat pana in luna octombrie.
Bani investiti in nimic
Tot ce a reusit sa refaca firma care s-a ocupat cu restaurarea in cativa ani, localnicii au distrus in cateva luni. In prezent acest edificiu nu este altceva decat un morman de caramizi, gata sa se prabuseasca in orice clipa, de unde tiganii care locuiesc in apropiere iau materiale pentru a-si carpi cocioabele in care vietuiesc.
Primaria nu se ocupa nici macar de ce a mai ramas din curtea voivodala. „Noi nu avem ce sa facem altceva decat sa asiguram curatenia, ceea ce am si facut. Nu mai are sens sa stea cineva sa pazeasca, pentru ca nu mai este nimic de pazit”, a declarat primarul comunei Rau de Mori, Niculita Mang.
Desi Legea 422 din 18 iulie 2001 privind protejarea monumentelor istorice prevede clar, la articolul 48, ca primarul este obligat „sa asigure paza si protectia monumentelor istorice aflate in domeniul public si privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale”, edilul se spala pe maini spunand ca situl arheologic va fi retrocedat familiei Kendefi o data cu terenurile pe care nobilii maghiari le-au detinut in comuna si ca „proprietarii nu au decat sa-l renoveze daca vor”.
Un taram incarcat de istorie
In toamna anului 1997 aici a fost initiat un proiect de restaurare a curtii nobiliare, care a continuat si in anii 1998, 1999 si 2000. Monumentul se afla in centrul localitatii, fiind construit dintr-un ansamblu de constructii care cuprinde o cladire rezidentiala, capela de curte, grajd, anexa, moara si biserica. Materialele descoperite pun in evidenta o evolutie din preistorie, perioada romana si Ev Mediu, pana in zilele noastre.
Familia Cindea a intrat in istorie in secolul al XIV-lea, cand a inceput sa se afirme pe scena politica, generatie dupa generatie. Cel mai vechi membru cunoscut al familiei cneziale este Nicolae, zis Cindea, care a trait prin anul 1300. Fiul sau, Mihail, a fost executat in anii 1356-1359, din porunca lui Andrei Lackfy, voievod al Transilvaniei, iar mosiile sale au fost confiscate.
Urmasul sau, desi a reusit sa recupereze bunurile patrimoniale ce le fusesera luate, nu s-a afirmat cu nimic deasupra celorlalti cnezi. O ridicare spectaculoasa a acestei familii a fost realizata pe parcursul secolului al XV-lea, de catre generatiile a patra si a cincea.
Obtinerea dreptului de administrare a vamii de la Poarta de Fier a Transilvaniei (1430) a insemnat un salt important in veniturile lor. Fiii lui Cindea si nepotii acestuia au fost semnalati in toate campaniile militare de la mijlocul veacului al XV-lea, impotriva turcilor si habsburgilor.
De la sfarsitul secolului al XV-lea, familia s-a despartit in doua ramuri, care vor fi cunoscute prin numele maghiare pe care le poarta: Ladislau-Latcu se va numi Kendeffy, iar Ioan Cindres – Kanderessy. La Rau de Mori se pastreaza o parte din constructiile nobiliare, prevazute cu o capela, precum si o biserica veche, devenita probabil ulterior parohie. Lacasul de cult ortodox se gaseste langa vechile constructii ale conacului Kendeffy, in mijlocul cimitirului.
Cel mai vechi document care confirma prezenta bisericii Rau de Mori dateaza din anul 1526. Exista, de asemenea, o biserica calvina, construita in perimetrul curtii nobiliare a familiei Kendeffy.
Castelul Colt va fi concesionat
Castelul Colt, ctitorie tot a familiei Cindea, unde Jules Verne a localizat actiunea romanului "Castelul din Carpati”, va fi concesionat. Primarul comunei Rau de Mori, Niculita Neag, a declarat ca a fost depusa la Primarie o cerere de concesionare a ruinelor vechiului castel.
„Cineva din Timisoara a depus documentatia in vederea concesionarii Castelului Colt. Voia sa faca o cale de acces frontala si sa exploateze ruinele in scop turistic”, a precizat edilul. El a adaugat ca in urma analizei cererii, Consiliul Local a constatat ca nu poate concesiona castelul pentru ca acesta se afla in proprietatea Ministerului Culturii.
„Am auzit ca persoana respectiva a facut cerere la Ministerul Culturii, care probabil ca ii va aproba concesiunea”, a mai spus Neag.
