Anual, in Romania, se judeca milioane de procese. Numarul judecatorilor este redus. Procesele dureaza la nesfarsit. S-a cerut, si din partea Comisiei Europene, rezolvarea situatiei. Planul de actiune pentru implementarea Strategiei de reforma a sistemului judiciar, aprobat prin Hotarare de Guvern, prevede ca de aceasta problema sa se ocupe Consiliul Superior al Magistraturii. Au aparut primele masuratori ale timpului in care se deruleaza diferite procese si, pana in toamna, CSM se angajeaza sa reorganizeze sistemul, incat durata proceselor sa scada foarte mult.
Cadrul tehnic de stabilire a duratei diferitelor cauze
Conform HG 232/2005 privind implementarea reformei in sistemul judiciar romanesc, CSM are responsabilitatea „stabilirii gradelor de complexitate a cauzelor, a perioadelor de timp alocate acestora si a volumului de activitate optima a magistratului” (masura 4.I.1.1.). Finalitatea este planificarea resurselor umane si imbunatatirea sistemului de repartizare aleatorie a cauzelor. La anumite judecatorii, tribunale, judecatorii intra cu sute de dosare, iar la altele doar cu cateva. Se urmareste distribuirea numarului de judecatori dupa numarul de dosare. De asemenea, in functie de marirea numarului de complete, si distribuirea aleatorie a dosarelor se va perefcta. Existand mai multe complete, posibilitatea ca un dosar sa cada unor anume judecatori este mult mai mica.
Conform planului de actiune, s-au ales trei criterii: stabilirea gradelor de complexitate a cauzelor, stabilirea volumului de activitate optima a magistratului si stabilirea timpului alocat unei cauze. Pentru masuratori au fost cooptate 18 instante – 6 judecatorii (Alba Iulia, Cluj-Napoca, Suceava, Iasi, Timisoara, Ploiesti), 6 tribunale (Alba, Cluj, Iasi, Timisoara, Suceava, Prahova) si 6 curti de apel (Alba Iulia, Cluj, Suceava, Iasi, Timisoara, Ploiesti). Alegerea instantelor s-a facut avandu-se in vedere distributia geografica si volumul de activitate. De la aceste instante-pilot au fost selectate cauze care au trecut toate treptele de judecata – fond, apel si recurs. S-a facut, apoi, reconstituirea judecarii cauzei. Bineinteles, pentru masurarea corecta a duratei unei cauze, a fost luat in considerare si timpul activitatii grefeierului. In procesul de masuratoare s-au avut in vedere numarul anual de zile lucratoare, zilele de sarbatoare si de concediu.
Masurarea timpilor de judecata
In urma masuratorilor la instantele-pilot, s-a constatat ca, la nivelul judecatoriilor, pentru o cauza civila solutionata, un judecator are nevoie de 255,7 minute, iar un grefier de 257,5 minute. In acest context, optim pentru un judecator este solutionarea a 412,9 cauze pe an, iar pentru grefier 419,4 cauze pe an.
Bineinteles, in penal, durata solutionarii cauzelor creste. Un judecator de judecatorie are nevoie de 408,8 minute pentru o cauza penala si optim poate solutiona 258,3 cauze pe an. De asemenea, la celelalte trepte de instanta (tribunal, curtea de apel), durata unui proces creste. Este firesc, pentru ca aici cauzele au alta complexitate. In materie civila, la tribunal, un judecator poate solutiona 332,4 cauze pe an, iar in penal doar 180,9 cauze pe an. Alt exemplu – la curtile de apel, un judecator va solutiona optim doar 125,2 cauze civile pe an.
Acesta este timpul optim pentru ca actul de justitie sa aiba calitatea pretinsa. Numai ca, in Romania, incarcatura este imensa. In mod frecvent, judecatorii si grefierii solutioneaza peste 800 de cauze pe an. La unele instante se depasesc 1.000 de cauze pe an pentru un judecator. Ceea ce duce la o diminuare a calitatii actului de justitie si la prelungirea imensa a duratei unui proces. In plus, elementul de distribuire aleatorie este perturbat. Din cauza lipsei de personal, multi judecatori suplinesc vreun coleg intr-un complet, in special cand sunt de permanenta. In acest caz, distribuirea aleatorie ramane doar pe hartie.
In tarile europene dezvoltate nu exista decat pana in o suta de cauze solutionate anual. Iar norma maxima impusa in Europa, in civil, este de 250 de cauze solutionate anual la prima treapta de judecata. Comparativ cu numarul optim din Romania – 412,9 cauze pe an -, se demonstreaza ca randamentul unui judecator roman este aproape dublu fata de cei din celelalte tari europene.
Situatia trebuie remediata
Aceste date apartin inceputului masuratorii parametrilor optimi. Dupa ce intreg procesul se va incheia, CSM va analiza datele statistice si va elabora o strategie care sa remedieze situatia. Reprezentantii CSM au declarat ca acest lucru se va intampla in toamna acestui an. Se urmaresc, in principal, reducerea duratei proceselor si imbunatatirea calitatii actului de justitie.
Masurile care se vor lua, insa, vor fi strans coroborate cu prevederile Codurilor civile si penal si Codurilor de procedura, in functie de stabilirea competentelor diferitelor instante. O masura sigura va fi redistribuirea personalului. Judecatori si grefieri de la instantele cu volum mai mic de munca vor fi mutati la instantele in care incarcatura pe judecator este foarte mare. Oricum, sa speram ca justitiabilii nu vor mai umbla ani de zile prin salile tribunalelor.
