Ieri dimineata Dunarea a reintrat, dupa aproape 40 de ani, pe intregile suprafete de teren din sudul Doljului pe care le stapanea inainte de 1970. Drumul dintre Calafat si Bechet, aflat initial la aproximativ 10 kilometri de malul romanesc al Dunarii, a fost inundat in cursul noptii de luni spre marti in dreptul satului Sapata, izoland comuna Bistret de restul lumii. Acum singura cale de acces in acea comuna este un drum de tara, prafuit si accidentat, lung de mai bine de opt kilometri.
Localnicii din Bistret, Plosca, Sapata, Carna si Macesul de Jos priveau neputinciosi la spectacolul sinistru oferit de fortele naturii. Adunati in grupuri mai mici sau mai mari, acestia se uitau inmarmuriti de groaza la apele involburate ale Dunarii care inghiteau cu sete tarla dupa tarla, dig dupa dig. In cursul noptii de luni spre marti, o alta bresa s-a format, tot in digul de protectie de pe malul Dunarii, la Bistret, apa patrunzand pe uscat cu un debit si mai mare. In aproximativ 24 de ore, in sudul Doljului s-a format un nou brat al Dunarii, care a mai existat odata.
Malul bulgaresc, dincolo de… linia orizontului
Practic, intreaga zona era acoperita de suprafete agricole si – pe ici, pe acolo – cate o orezarie. "Pana in '89 au fost orezarii peste tot. Dupa '90, terenurile au fost redate proprietarilor si fiecare a cultivat ce a vrut, ca nu era apa. Acum arata totul ca pana in '70, cand au fost desecate toate baltile si au fost redate terenurile agriculturii”, a spus Iulian Raduica, de 50 de ani, din Carna. La inceputul anilor '70, una dintre cele mai megalomanice ambitii ale lui Ceausescu a fost aceea de asanare a baltilor si mlastinilor din lunca Dunarii, in Dolj, si de irigare a zonelor desertice, tot din sudul Doljului. Acum 50 de ani, acolo unde se terminau zonele inundabile ale Dunarii, care nu se uscau decat in perioadele extrem de secetoase, incepeau nisipurile si dunele. Intregul sistem de ameliorari si imbunatatiri funciare a costat enorm la vremea respectiva si a fost executat in colaborare cu specialisti englezi. Dupa cum spun toti satenii, toate digurile care trebuiau sa tina piept Dunarii au fost facute de la inceput numai din pamant. Acum rezultatele politicii ceausiste se vad: toate "ctitoriile epocii de aur” se naruie luate de apele Dunarii. "Au facut pe dracu' cu terenurile redate agriculturii socialiste. Acum Dunarea si-a reintrat in matca. Pe vremuri, pana acolo langa scoala ajungeau vapoarele. Aici era numai apa, cat vedeai cu ochii. Digurile au rezistat atat, pentru ca niciodata Dunarea nu s-a umflat atat. Cum se rasti un pic, cazura toate digurile!”, a mai spus un batran urcat pe ultima "reduta” de la Macesul de Jos. Dupa cum crestea nivelul apei in spatele acelui ultim dig – al cincilea -, Dunarea mai avea cam doua-trei ore de la pranz pana sa patrunda mai departe, spre vest, si sa inunde totul in cale, pana la afluenta cu Jiul.
Un prejudiciu inca necalculat a inregistrat si Piscicola Dunareni, ale carei lacuri – Bistret si Dunareni – au fost luate de Dunare cu peste cu tot. Cu exceptia unor fasii de pamant – foste coronamente de diguri -, sunt locuri unde malul bulgaresc al Dunarii se afla dincolo de linia orizontului.
„Niagara” din Bistret
Ieri dupa-amiaza, in jurul orei 15.30, sateni din localitatile doljene Bistret si Plosca au ramas complet izolati de ape. Pentru salvarea lor a fost nevoie de un elicopter al Politiei Romane. Locuitorii satului Sapata spuneau ca pana la orele serii casele lor vor fi luate de apele care continua sa avanseze cu aproximativ doi metri pe ora. Cativa kilometri mai in aval, in dreptul comunei Carna, la digul ce delimita lacul Bistret, localnicii deja denumisera caderea de apa "Niagara” din cauza lungimii de 12 kilometri a lamei de apa si a zgomotului infernal care i-a trezit in timpul noptii. La ora 16.00 nivelul apei de pe terenurile inundate aproape ca il egalase pe cel al lacului Bistret.
Apele Dunarii, patrunse pe suprafetele de teren din sudul Doljului prin bresa din digul de protectie din dreptul comunei Bistret, au facut ravagii. De duminica dimineata si pana luni la pranz Dunarea a depasit coronamentele. S-au creat nenumarate brese in corpurile a cinci diguri asezate la cativa kilometri unul de celalalt, toate perpendiculare pe digul de protectie ridicat de-a lungul malului fluviului. Dupa ce depaseau un dig, apele inundau intreaga platforma din spatele acestuia pana dadeau piept cu urmatorul dig. Istoria s-a repetat de cinci ori, pana cand a cedat si digul ce delimita lacul Bistret, cel mai mare din zona, pe o portiune de 12 kilometri. Din acel moment, satenii s-au resemnat in fata apelor, care navaleau scapate de sub control.
