Instanta familiei francofone
Sommet-ul este instanta suprema a francofoniei. Se organizeaza la fiecare doi ani si este prezidat de catre seful de stat sau de guvern din tara gazda a sommet-ului, pana la sommet-ul viitor. Sommet-ul defineste orientarile francofoniei, adopta toate rezolutiile pe care le considera necesare pentru buna functionare, alege secretarul general. In ultimii 20 de ani au fost organizate zece sommet-uri, cu cel gazduit de Romania sunt deja 11: Paris (Franta) – 1986, Quebec (Canada) – 1987, Dakar (Senegal) – 1989, Chaillot (Franta) – 1991, Grand Baie (Mauriciu) – 1993, Cotonou (Benin) – 1995, Hanoi (Vietnam) -1997, Moncton (Canada) – 1999, Beirut (Liban) – 2002, Ougadougou (Burkina Faso) -2004, Bucuresti – 2006. La cel de-al IX-lea Sommet al Francofoniei a fost adoptat Cadrul Strategic Decenal. Cu acest prilej au fost stabilite obiective majore: promovarea limbii franceze, diversitatii culturale si artistice; promovarea pacii, democratiei si drepturilor omului; sprijinirea educatiei, invatamantului universitar si cercetarii; dezvoltarea cooperarii in beneficiul dezvoltarii durabile si solidaritatii.
Politica internationala si cooperare multilaterala
Organizatia Internationala a Francofoniei (OIF) conduce actiunile din domeniul politicii internationale si al cooperarii multilaterale. Organizatia are in ajutor patru operatori: Agentia Universitara a Francofoniei, Universitatea Senghor, Asociatia Internationala a Primarilor Francofoni, postul de televiziune TV5 Monde. OIF sustine actiunile de formare in limba franceza a diplomatilor si functionarilor din noile state membre ale Uniunii Europene, precum si din tarile candidate la aderare. Functionari europeni, interpreti si traducatori din si in limba franceza, dar si jurnalisti pot beneficia de programele de pregatire in limba franceza. A fost creat chiar si un site special: www.parlez-francais.com
„Secolul Luminilor” a facut din franceza limba stiintei si tehnicii
Limba franceza a inceput sa joace un rol important in secolul al XVI-lea, cand a inlocuit treptat latina, la inceput in gandirea abstracta, in teologie, apoi in armata, in diplomatie si chiar in domeniul bancar si comercial. Era, deja, dupa cum se stie, limba bunelor maniere, vorbita la curtile regale europene, „Secolul Luminilor” a facut din franceza limba stiintei si tehnicii; suverani si despoti, mai mult sau mai putin luminati, nu aveau ochi decat pentru Paris. Soldatii lui Napoleon vor extinde limba franceza in strainatate, peste Mediterana si peste Atlantic. In secolul al XIX-lea, franceza, folosita in literatura, drept, diplomatie si in tratatele internationale, contribuie la mentinerea „ordinii in lume”.
Centenar Senghor
Cu prilejul centenarului Leopold Sedar Senghor, Francofonia il sarbatoreste, pe toata durata anului 2006, pe fostul presedinte al Senegalului, omul de litere si parintele fondator al Francofoniei moderne. Leopold Sedar Senghor (1906-2001), presedinte al Senegalului, intre 1960-1980, a marcat istoria secolului al XX-lea ca parinte al ideii de „negritudine” si ca aparator al „metisajului cultural”. Poet si eseist, Senghor a primit numeroase premii pentru activitatea sa artistica. Dintre operele sale putem aminti volumele de lirica muzicala, intelectualista si filozofica „Etiopice”, „Elegii Majore”, „Limbajul si poezia negro-africana”. A fost membru al multor academii. Timp de peste o jumatate de secol, viata, opera artistica si activitatea politica a lui Senghor au avut un numitor comun: francofonia care, pentru fostul presedinte al Senegalului, a fost „acest umanism integral care se tese in jurul Pamantului”. In perioada 20-30 septembrie a.c., Muzeul National al Literaturii Romane gazduieste o manifestare culturala cu trei componente: expozitia de fotografii „Leopold Sedar Senghor”, lansarea de carte „Genese d'un imaginaire francophone” si prezentarea volumelor „De la negritudine la civilizatia universului”, antologie de texte.
Limba oficiala si de lucru
In 1919, Tratatul de la Versailles (1919) a marcat anularea privilegiului ca franceza sa fie limba diplomatiei, tratatul fiind redactat in engleza si in franceza. Imediat dupa al doilea razboi mondial a fost creata Organizatia Natiunilor Unite (ONU). Adunarea Generala a ONU, cu ocazia primei sesiuni, 1 februarie 1946, a adoptat Rezolutia nr. 2, aproband Regulamentul referitor la limbile utilizate. In articolul 1 al Regulamentului se preciza: „In toate organismele Natiunilor Unite, altele decat Curtea Internationala de Justitie, chineza, engleza, franceza, rusa si spaniola sunt limbile oficiale. Engleza si franceza sunt limbi de lucru”. Mai tarziu s-a adaugat si araba. Dar distinctia intre limba oficiala si limba de lucru nu este foarte clar stabilita pe plan juridic si face, inca, obiectul multor controverse. Daca se ia ca exemplu ONU, statutul limbilor oficiale ofera cadru ca toate reuniunile oficiale sa beneficieze de traducere simultana din si in limba care are statut de limba oficiala. Limba de lucru inseamna ca activitatea functionarilor internationali sa poata fi efectuata, verbal sau in scris, intr-una din cele doua limbi de lucru. Afisele, brosurile, ghidurile, meniurile din restaurante etc., trebuie sa fie realizate intr-una din cele doua limbi de lucru. In sute de organizatii internationale, independente de ONU, limba franceza este recunoscuta ca limba oficiala si admisa ca limba de lucru. Exista insa si organizatii, de exemplu Agentia Internationala pentru Energie Atomica (AIEA) si Banca Interamericana de Dezvoltare, unde limba franceza este recunoscuta ca limba oficiala, dar nu este admisa cu titlu de limba de lucru.
Anul Francofoniei
Organizatia Internationala a Francofoniei organizeaza din doi in doi ani o reuniune la nivel inalt, numita sommet. Conform traditiei instituite de Organizatia Internationala a Francofoniei, perioada anterioara sommet-ului si chiar lunile ce urmeaza acestui eveniment sunt declarate „Anul Francofoniei” in tara organizatoare. Manifestarile din cadrul „Anului Francofoniei in Romania” au avut si au, in continuare, o amploare deosebita, implicand toate structurile organizate din cadul OIF: Agentia Universitara a Francofoniei (AUF), Adunarea parlamentara a Francofoniei (APF), Asociatia Internationala a Primarilor Francofoni (AIPF), Uniunea Presei Francofone (UPF), Asociatia Francofona Internationala a Directorilor de Institutii de Invatamant, Asociatia Internationala a Femeilor Francofone, Conferinta Internationala a Barourilor de Traditie Juridica Comuna, Asociatia Jurnalistilor Presei Francofone (AJPF), Asociatia Internationala a Scriitorilor de limba franceza, Confederatia Internationala a Sindicatelor Libere etc. Ministerul Culturii si Cultelor, in parteneriat cu institutii din subordine, structuri ale societatii civile, misiuni diplomatice ale tarilor francofone, si-a asumat responsabilitatea organizarii a numeroase evenimente culturale dedicate „Anului Francofoniei” in Bucuresti si in tara. Anul Francofoniei a debutat in septembrie 2005, cu ocazia Concertului de Gala al Orchestrei Nationale a Frantei, care s-a desfasurat pe scena Salii Palatului, in cadrul Festivalului si Concursului International „George Enescu”.
Multe intrebari si prea putine raspunsuri
Organizatiei Internationale a Francofoniei i se adreseaza multe intrebari ce decurg din obiectivele pe care organizatia si le-a propus. Multe dintre ele raman fara raspuns. Noi am retinut doar doua, si anume: Este posibil ca preferinta pentru limba franceza sa conduca si la impartasirea acelorasi valori si principii? Poate francofonia sa reprezinte o punte intre culturile de pe cele mai indepartate continente, un mijloc de promovare a diversitatii culturale? Nu trebuie sa uitam insa ca Francofonia nu poate fi puternica fara a avea doua picioare sanatoase: cultura si politica.
Merci Mesdames! Merci Messieurs!
In speranta ca v-am starnit interesul pentru invatarea limbii franceze si pentru descoperirea valorilor francofone de pe cele cinci continente, noua nu ne ramane decat sa va spunem: Merci Mesdames! Merci Messieurs!
Romania, farul francofon din Europa Centrala si de Est
Limba franceza ramane pentru romani, „langue du coeur”, fiind cea mai iubita dintre limbile straine invatate in scoala. Cu 20% din numarul romanilor vorbitori de limba franceza, Romania poate fi considerata „Farul Francofoniei” in aceasta Europa Centrala, orientala si balcanica. Dintre tarile Europei Centrale si de Est, in OIF sunt trei state membre (Romania, Bulgaria si Moldova), trei state asociate (Albania, Macedonia, Grecia), zece state cu statut de observator (Armenia, Austria, Croatia, Lituania, Georgia, Ungaria, Polonia, Slovacia, Slovenia, Republica Ceha). In ciuda expansiunii limbii engleze, limba franceza ramane pe o pozitie privilegiata in Romania, cu cele 70 de licee bilingve si 14.000 de profesori de limba franceza, dar si cu circa 30 de filiale universitare francofone. In 1830, in Bucuresti se infiinta prima scoala in limba franceza. Inca din anul 1919 a fost creata Miscarea Universitara Franceza, care avea ca scop predarea limbii franceze si infiintarea de biblioteci. In 1993, cand tara noastra a intrat in Francofonia institutionala, in Romania erau 2,25 milioane de elevi si studenti care studiau limba franceza si aproximativ 16.000 de profesori de franceza, in timp ce limba engleza era preferata de 1,5 milioane de tineri pentru care predau, la acea vreme, 7.000 de profesori de engleza. In ultimii ani, raportul s-a schimbat, limba franceza inregistrand un declin ingrijorator. In prezent ar fi ramas 14.000 de profesori de franceza, dar a crescut numarul celor de limba engleza la 10.000. In Romania exista un Institut Francez la Bucuresti, trei centre culturale franceze la Timisoara, Cluj Napoca, Iasi, cinci Aliante Franceze la Brasov, Constanta, Craiova, Ploiesi si Pitesti.
Piatra de temelie
Creata la 20 martie 1970, la Niamey (Niger), sub impulsul a trei sefi de stat africani, nigerianul Diori Hamanai, senegalezul Leopold Sedar Senghor si tunisianul Habib Bourguiba, Agentia de Cooperare Culturala si Tehnica (ACCT) a devenit Agentia Interguvernamentala a Francofoniei (AIF). Organizatia Internationala a Francofoniei s-a construit pe structura de la Niamey. In 1996, Conferinta ministrilor a adoptat Carta Francofoniei. Organizatia Internationala a Francofoniei este compusa dintr-un organism principal (AIF), operatori directi, precum Adunarea Generala Parlamentara a Francofoniei, Conferinta Ministrilor Tineretului si Sportului (COFEJES), Comitetul International al Jocurilor Francofoniei (CNJF).
