Excepție face însă partidul aflat la putere acum, PNL, care trebuia să își prezinte programul de guvernare la începutul săptămânii. Evenimentul a fost însă amânat din cauza tragediei petrecute la Piatra Neamț. Lansarea programului liberalilor „Dezvoltăm România” a fost anunțată pentru joi seara.
Am analizat ce soluții propun PSD, USR PLUS și Pro România pentru guvernarea 2021-2024. Social-democrații vin și de această dată în fața alegătorilor cu un proiect ”PSD știe să guverneze bine” bazat pe creștere economică, dar și pe măriri de salarii și pensii. Deși doritori de a scăpa din „Epoca Dragnea”, social-democrații propun un program de guvernare bazat pe creșteri ale veniturilor populației, asemănător cu cel din 2016. Planul lor pentru a infuza bani? Răspunsul lor stă în fondurile europene, chiar dacă în guvenrea PSD a reușit să aibă cel mai prost an la atragerea acestor bani de când România a intrat în UE – 2017.
La rândul său, Alianța USR PLUS susține „Revoluția a Bunei Guvernări”, fără sinecuri și fără privilegii pentru aleși, după cum arată programul lor. Programul USR PLUS este bazat mai degrabă pe lupta anticorupție și pe reformarea sistemului, chiar dacă unele dintre propuneri sunt încă neclare. Totuși, PSD și USR PLUS au și o țintă comună: impozite zero pentru salariul minim pe economie.
Din partea Pro România, Victor Ponta, se prezintă pe sine ca „prim-ministrul care scoate țara din criză”. Ponta propune câteva soluții pe care speră să le implementeze dacă va reuși să intre la guvernare în sprijinul unei alte formațiuni.
Creșteri de venituri pe toată linia
În termeni de economie, PSD promite o creștere a PIB cu +39%, adică +408 miliarde lei până în 2024, adică până la 1.441 miliarde lei. În același timp, creșterea PIB pe locuitor ar fi de 37%, adică +4.157 euro/locuitor.
O parte importantă a programului PSD este creșterea veniturilor populației. Potrivit documentului, salariul minim brut general are ca țintă creșterea până la 3.500 lei, față de 2.230 lei în prezent.
În ceea ce privește pensiile, social-democrații vorbesc despre o țintă de 2.480 lei pentru pensia medie în 2024, față de 1.536 lei în prezent.
Cât privește proveniența banilor, atragerea de fonduri europene ocupă un capitol important în programul PSD, având ca țintă un total de 344 miliarde lei pentru următorii patru ani. Ar însemna o rată de absorbție de 54% la 31 decembrie 2024. Spre comparație însă, anul 2017 când PSD a fost la guvernare a fost cel mai prost an pentru absorbția de fonduri europene, cu o rată de doar 5,47%.
Potrivit PSD, aproximativ 30% din sumele intrate în economie sub formă de fonduri europene vor veni la buget sub formă de taxe și impozite – adică 103,2 miliarde lei.
O altă sursă care potrivit formațiunii va aduce tot în jur de 30% din încasări la bugetul de stat va fi din efecte de multiplicare generate de investiții în economie din fondurile publice, surse atrase din credite BEI, BERD, BM etc. și prin parteneriat-public-privat.
Efectele de multiplicare generate de Fondul Strategic de Investiții (FSI) ar urma, de asemenea, să aducă 12 miliarde de lei la bugetul de stat. Alte surse pe care le social-democrații le menționează se referă la digitalizare/ interconectare case de marcat la ANAF: +12 miliarde lei, reducerea arieratelor recuperabile la buget: +8 miliarde lei, Implementarea directivei europene împotriva transferului profiturilor: +4 miliarde lei, etc.
Programul PSD include însă și o serie de „stimulente financiare”, printre care dublarea alocațiilor pentru copii sau majorarea indemnizației de creștere a copilului.
Lupta cu sărăcia
În ceea ce privește programul USR PLUS, acesta alocă zece puncte din cele 40 unui capitol intitulat „Lupta cu sărăcia”.
Printre propunerile useriștilor, se regăsesc programele naționale „Fiecare copil la grădiniță” și „Școală pentru toți” Implementarea de proiecte și programe finanțate cu fonduri europene, care să asigure accesul tuturor românilor la energie.
Introducerea contractelor de muncă multi-flexibile, care permit angajatorilor și angajaților să decidă individual condițiile în care un angajat își desfășoară activitatea. Soluții precum munca de la distanță (telemuncă), adaptarea programului de lucru de 8 ore, comprimarea săptămânii de muncă, măsurarea rezultatelor cu indicatori de obiectiv și nu normare pe ore, job-sharing, alegerea zilelor libere, beneficii flexibile.
Alianța susține că un loc de muncă este cea mai bună protecție socială, și vrea implementarea legii Venitului Minim de Incluziune care stimulează căutarea locurilor de muncă pentru persoanele care primesc asistență socială nu mai trebuie să aleagă între un loc de muncă și păstrarea ajutorului social.
De asemenea, ei doresc înființarea unui sistem integrat de servicii pentru: oamenii care doresc să se implice în activități cu impact în comunitate, organizații care lucrează cu aceștia și comunitățile beneficiare, printr-o inițiativă a Corpului Român de Solidaritate și Cooperare (CRESC).
Totuși, programul cu care se prezintă USR PLUS în alegeri are ca puncte centrale inițiativa ”Fără penali în funcții publice”, eliminarea pensiilor speciale și reducerea numărului de parlamentari.
Ponta se vrea premier anticriză
La rândul său, liderul Pro România Social-Liberară, Victor Ponta, susține un program în cinci puncte. Printre acestea, venitul minim de criză este o propunere „care să ajute românii vulnerabili să depășească această perioadă dificilă”. Venitul minim garantat pentru o viață demnă s-ar adresa românilor cu venituri ce nu depășesc 2000 lei pe lună, iar în ceea ce privește firmele românești „sănătoase”, acestea ar urma să primească un sprijin economic de criză. „Propunem măsuri vitale care să permită companiilor românești mici și mijlocii să treacă prin criză, să își păstreze producția și locurile de muncă. Vom susține măsuri active pentru încurajarea consumului și sprijinirea companiilor mici și mijlocii”, susține proiectul. Programul național de testare pentru COVID-19 include de contarea integrală a testelor și medicamentelor de către stat. De asemenea, Victor Ponta vrea redeschiderea tuturor școlilor și ”redarea demnității și respectului datorat hainei militare”.
