Doua concluzii majore au reusit sa desprinda specialistii Administratiei Nationale de Meteorologie din analiza statistica a informatiilor furnizate de anul 2005: anul trecut a fost un an meteorologic exceptional din punct de vedere al evenimentelor meteo si avem nevoie de un interval mai mare pentru a prognoza daca intr-un an vom avea inundatii sau va fi seceta.
„In momentul in care emitem o avertizare sau atentionare si spunem ca pe suprafete mari vor fi cantitati de precipitatii de peste 50 litri pe metrul patrat, cu nuclee de peste 100, vor fi inundatii. Cel putin aceasta a demonstrat situatia din anul precedent… Daca in lunile aprilie si mai vom avea depasiri ale normelor climatologice, va fi an cu inundatii, daca vor fi sub norme, atunci va fi an cu seceta. Acesta este motivul pentru care eu cred ca in momentul de fata nu ne putem pronunta. Eu prefer sa fie un an cu o luna de seceta; cel putin sa se termine cu cantitatea de umiditate din sol. Rezervele sunt in mare parte deja excedentare, nivelul panzei freatice este foarte ridicat si posibilitatea de inundatii in aceste doua luni este foarte mare”, a spus ieri dr. Ion Sandu, directorul general al Administratiei Nationale de Meteorologie, la seminarul organizat la Biblioteca Academiei Romane, in Ziua Mondiala a Meteorologiei.
Apele au venit in sapte valuri
Ion Sandu a prezentat rezultatele observatiilor facute de cercetatorii ANM asupra fenomenelor meteorologice exceptionale din 2005. Un numitor comun al celor sapte valuri de inundatii produse succesiv in intervalele 13-28 aprilie, 7-9 mai, 1-4 iulie, 11-15 iulie, 6-9 august, 19-21 august si 18-26 septembrie au fost precipitatii in cantitati de peste 50 de litri pe metrul patrat, pe suprafete intinse, de multe ori pe aproape jumatate din teritoriul tarii, dar cu nuclee in care aceste cantitati au depasit 100, chiar 200 l/mp. O alta observatie interesanta a fost desprinsa de specialistii ANM din analiza statistica comparativa a normelor climatologice lunare pentru intervalul larg cuprins intre 1961 si 1990, perioada in care au fost atat ani ploiosi, cu inundatii (1970, 1975), dar si ani extrem de secetosi (2000). Cercetatorii au observat ca regimul precipitatiilor din lunile aprilie si mai este hotarator in privinta caracterizarii anului in curs: daca valorile sunt sub normele climatologice, probabilitatea este mare sa fie seceta, iar daca sunt peste, atunci sunt posibile inundatii.
Evaluarea suprafetelor inundate „la trei zecimale”
Tot ieri, dr. Ion Sandu a anuntat faptul ca specialistii ANM sunt capabili sa faca o evaluare extrem de precisa a zonelor afectate de inundatii cu ajutorul tehnologiei avansate de care dispune institutia.
„Zonele inundate din judetul Timis au fost analizate cu ajutorul imaginilor satelitare obtinute de la un satelit american orbital. Echipa din Institutul Meteorologic este capabila sa prelucreze aceste informatii si sa spuna pana la a treia zecimala care este suprafata de teren afectata din imaginile satelitare. Eu nu vad in momentul de fata o alta metoda mai precisa”.
Mesajul ANM este ca, impreuna cu Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, si ceilalti factori implicati sa utilizeze aceste informatii pe o filiera organizata. „Exista o statie de receptie satelitara care a costat o suma enorma de bani si trebuie folosita. Dar degeaba daca o folosim numai pentru lucrari stiintifice fara sa fie introdusa in aceasta activitate curenta”, a mai spus ieri directorul general ANM.
Zone considerate vulnerabile
Sulfina Barbu, ministrul Mediului si Gospodaririi Apelor, a enumerat ieri cateva din zonele vulnerabile la inundatii. „Vorbind despre zone in care trebuie intervenit imediat, va dau exemplul Mehedintiului; va dau exemplul Ialomitei, unde mai sunt doua sau trei brese in liniile de aparare, si al Teleormanului, unde mai exista trei puncte vulnerabile in care trebuie sa se intervina imediat. Numarul lucrarilor este insa mult mai mare.”
