Mineritul din Bistrita-Nasaud si-a dat obstescul sfarsit ieri, odata cu disponibilizarea a 39 de ortaci din ultimii 150 ramasi in sistem, doar pentru a lucra la securizarea EM Rodna, precum si la conservarea si ecologizarea zonei. Este vorba de penultima disponibilizare, din cele repetate de-a lungul anilor si in urma carora peste 1.500 de angajati au ramas pe drumuri.
Dupa o viata in care au scormonit maruntaiele muntelui acum sunt fie someri, fie pensionari. De pe urma disponibilizarii oamenii s-au ales cu un pumn de bani, dar au ramas fara nici o directie. Cei care au crescut si muncit in mina se vad acum nevoiti sa se reprofileze, demers extrem de dificil si cu un impact major asupra comunitatii locale.
Incepand cu 1 ianuarie 2007 se vor retrage subventiile de stat pentru sectorul minier. Alaturi de alte exploatari din tara, activitatea de la EM Rodna va inceta si ea, in prezent evacuandu-se doar minereul puscat pana la 1 noiembrie, cand s-a sistat productia.
Potrivit presedintelui Uniunii Sindicatelor Miniere Rodna din cadrul companiei „Remin” Baia Mare, Simion Frunza, doar circa 60 de ortaci vor fi reangajati incepand de anul viitor de societatea „Econord”, care va efectua lucrarile de securizare a minei. Restul vor primi plati compensatorii si de completare.
„Vorbim despre oameni care au 17-18 ani de munca in mina la activ. Cei 39 disponibilizati azi vor iesi la pensie la 45 de ani. Vor primi circa 200 de milioane de lei vechi fiecare sub forma unor plati compensatorii, plus cei care se incadreaza in grupa I, adica au peste 17 ani de activitate in minerit, vor primi plati de completare. Inca trei ani de acum incolo vor beneficia lunar de contravaloarea salariului mediu net pe economie”, a spus Simion Frunza.
Potrivit sursei citate, soarta celor 110 angajati ramasi la securizarea minei depinde de bugetul companiei din Baia Mare pe 2007. Intre timp, acestia au la dispozitie o luna sa hotarasca daca aleg disponibilizarea sau isi pastreaza locul de munca, si acela cu viitor incert.
Dilema nu este una usoara, deoarece actul normativ care prevede plati compensatorii nu va mai fi valabil din 22 decembrie. Si nu toti cei 110 mineri ramasi pe baricade vor fi reangajati din 2007, ci maxim 60.
Comuna somerilor
Potrivit primarului comunei Rodna, Alexandru Nascan, pe langa ortacii disponibilizati miercuri si cei 110 cu viitor profesional incert, in zona mai exista circa 3.000 de oameni apti de munca si care nu au serviciu. Daca jumatate sunt plecati in strainatate, ceilalti „taie frunza la caini”. Fosti mineri, unii mai au inca ceva economii provenite din platile compensatorii, insa pentru ca nu au stiut sa investeasca acesti bani in curand vor ramane fara nici o sursa de venit.
„Ne zbatem sa dezvoltam infrastructura si alte afaceri in zona. Insa problema sociala este una majora. Acesti oameni nu au pur si simplu unde sa lucreze. La Centrul de Afaceri Rodna functioneaza cateva firme, dar in total sunt doar circa 70 de angajati”, a declarat primarul, sustinut in afirmatii si de liderul ortacilor care prevede o degenerare grava a acestei stari de fapt in urmatorii ani.
„O sa fie jale, cand se va termina rezerva de bani, si cand, conform normelor europene, se vor opri si taierile masive de padure. Unii oameni lucreaza inca la exploatarile forestiere, dar cand si aceasta activitate se va remedia semnificativ, situatia o sa explodeze”, prevede Frunza. El a adaugat ca sindicatele au initiat un proiect legislativ de restructurare a sectorului minier, care prevede in continuare plati compensatorii si de completare, calculate prin raportare la salariul mediu din 2007, insa nu exista nici o garantie ca acest act normativ va fi aprobat.
Reconversia profesionala – o himera
Desi Guvernul a alocat fonduri pentru reconversia profesionala a minerilor, putini dintre ei au ales sa se reprofileze. Iar la Rodna oamenii si-ar gasi cu greu un loc de munca, atata vreme cat infrastructura este dezastruoasa, iar investitorii intarzie sa apara.
Singura sansa reala si competitiva pe piata europeana ar fi fi dezvoltarea turismului rural, insa si aici, potrivit spuselor primarului, ortacii disponibilizati ar avea nevoie de consultanta pentru a invata cum sa-si investeasca cu cap banii primiti la iesirea din sistem.
De asemenea, mai bine de 40 la suta dintre mineri sufera de silicoza si au sanatatea serios afectata. Proiectele de reconversie profesionala suna bine pe hartie, insa nu au prea dat roade in plan real.
