Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania a organizat o consultare publica privind stabilirea traseului optim al autostrazii Constanta-Cernavoda, din punct de vedere tehnic, social, economic si al protectiei mediului. Portiunea analizata face parte din coridorul IV paneuropen si va lega Constanta de Uniunea Europeana. Cu aceeasi ocazie a fost prezentata si varianta de ocolire a municipiului Constanta. Lucrarile au ca termen de finalizare anul 2010.
Solutia prezentata pentru sectorul 6 al Autostrazii Soarelui a fost aleasa dintre trei variante de autostrada si doua de drum expres. Astfel, autostrada Constanta-Cernavoda va incepe imediat dupa Fetesti si se va termina la intrarea in portul Constanta Sud-Agigea, la Poarta 9. Traseul trece pe la sud de Canalul Dunare-Marea Neagra, pe langa centura ocolitoare a Medgidiei, traverseaza drumul existent de la Basarabi si intra in centura ocolitoare a Constantei la Palas, langa nodul de cale ferata.
Lungimea totala este de 51,2 km. Sistemul rutier proiectat include 6 cm de beton asfaltic, 6 cm de binder de criblura, 12 cm de mixtura asfaltica densa si alti 85 de cm de piatra, balast si pamant. In total, pentru realizarea autostrazii se va sapa peste un metru in pamant. Latimea totala va fi de 26 de metri. Autostrada va avea cate doua benzi pe fiecare sens, separate de o zona mediana, fiecare banda avand o latime de 3,75 metri. Va exista si o a treia banda, pentru stationari de urgenta, cu latimea de 2,5 metri. In apropierea localitatilor, aceasta se va transforma in banda de accelerare/decelerare si va avea o latime de 3,5 metri.
13 viaducte, sase pasaje si doua poduri
Specialistii afirma ca portiunea Constanta-Cernavoda este cel mai greu de realizat din punct de vedere tehnic din toata Autostrada Soarelui deoarece trebuie construite 13 viaducte, sase pasaje rutiere si doua poduri (peste Canalul Negru Voda si peste Canalul Dunare-Marea Neagra). Autostrada va avea cinci noduri rutiere, care vor face legatura cu principalele localitati de pe traseu. Solutiile tehnice sunt atat de dificile si pentru ca s-a luat masura devierii autostrazii in zona Valul lui Traian, pentru a nu afecta monumentul istoric ce da si numele localitatii.
Sosea de centura la 140 km/h
Varianta ocolitoare a orasului Constanta va avea o lungime totala de 22,2 km, doua benzi de rulare pe fiecare sens, de cate 3,75 metri fiecare, precum si o banda de stationare. Pentru realizarea ei trebuie construite 21 de poduri si pasaje. Traseul proiectat se desprinde din drumul national 2A din localitatea Ovidiu, de la podul peste canalul navigabil Poarta Alba-Midia Navodari, apoi ocoleste municipiul Constanta pe la vest, intersecteaza DN3 la km 254 si magistrala de cale ferata inainte de triajul Palas, trece pe langa Cumpana, travereseaza DN39, punctul final fiind Poarta 9 a Portului Constanta Sud-Agigea. De-a lungul variantei exista doua zone de serviciu, prevazute cu statii de alimentare cu carburanti, locuri de parcare, restaurante, cabine telefonice, situate in zona Ovidiu, respectiv Valul lui Traian, precum si un centru de intretinere, in preajma localitatii Poaiana. Viteza de proiectare pentru soseaua de contura este de 140 km/h.
Dezbateri furtunoase
Dupa prezentarea datelor tehnice, cei prezenti in sala au luat cuvantul. Printre ei, Traian Petrescu, fost director al Agentiei pentru Protectia Mediului Constanta, actualmente director de proiecte in cadrul ministerului de profil. Acesta a criticat in termeni duri dezbaterea publica, afirmand ca nu a fost mediatizata in toate localitatile implicate, ca are un caracter „nontehnic”, ca nu detaliaza problemele majore de mediu pe care le implica si ca exista depasiri la aproape toti indicii de mediu. Unul dintre cele mai concludente exemple, in opinia lui Traian Petrescu, este faptul ca in studiu nu se mentioneaza nimic despre organizarile de santier, care au cel mai distructiv efect ecologic intr-o constructie de asemenea anvergura. „Acum, la Fetesti, este o organizare de santier de te doare capul. Praful pluteste in aer”, spune Petrescu, completand ca trebuie stipulat clar ca organizarile de santier sa fie readuse de constructor la starea initiala.
Daca nu, dezastrul ecologic este inevitabil, a conchis el, facand referire la muntii de pamant care zac si acum in Ovidiu sau Cumpana, in urma carierei de piatra sau a canalelor. In replica, organizatorii dezbaterii au afirmat ca nu s-a luat nici o masura in legatura cu aceste aspecte, pentru ca inca nu a fost desemnat constructorul autostrazii.
Expropriatii vor despagubiri
Printre participantii la dezbaterea publica s-au aflat si locuitori din zonele pe unde va trece autostrada. „Pe noi nu ne intereseaza de mediu si de celelalte probleme ale voastre, noi vrem sa stim cati bani ne dati pentru terenuri”, a spus o femeie, proprietar in comuna Cumpana. Din pacate, organizatorii au spus ca aceasta problema nu tine de competenta lor, dar au afirmat ca pretul va fi subiectul unor negocieri directe si au dat asigurari ca procesul va incepe anul viitor. Primarul localitatii Cumpana, Mariana Gaju, a cerut, de asemenea, asigurari ca oamenii vor fi despagubiti la valori reale si ca organizarile de santier nu vor afecta comuna, mai ales ca autostrada va trece la numai 300 de metri de Cumpana. Autostrada nu tine de cald – aceasta este cea mai buna concluzie a acestei dezbateri.
