Canicula din ultimele zile este, in opinia meteorologilor, „linistea dinaintea furtunii”. Acestia se asteapta ca, dupa zilele extrem de calduroase, sa urmeze perioade cu furtuni puternice si chiar tornade. Din pacate, schimbarile climaterice din ultimii ani au facut ca aceste fenomene devastatoare sa fie din ce in ce mai des intalnite in Dobrogea.
Forta impresionanta
Tornadele sunt fenomene nespecifice judetului Constanta sau Romaniei, in general. Teoretic, insa, ele pot aparea oriunde pe glob; diferentele sunt date de frecventa si intensitate. Aceasta din urma se masoara de la 1 la 5 pe scara Fujita, botezata astfel dupa numele unui specialist de la Universitatea din Chicago. La o tornada F1, forta vantului variaza intre 117 si 180 de kilometri pe ora, in timp ce la un F5 vantul bate cu viteza cuprinsa intre 420 si 512 kilometri pe ora. O tornada F2 poate arunca trenurile de pe sine, o F3 smulge copacii din radacini si prabuseste intr-o clipa casele din caramida, o F4 ridica in aer, ca pe o carpa, pana la 400 de tone dintr-o data, iar o F5 este asemuita unei bombe nucleare pentru ca distruge, asemenea acesteia, tot ce intalneste in cale.
Amenintari reale
Centrul Meteorologic Regional Dobrogea supravegheaza non-stop toate fenomenele meteo speciale, cu echipamente de ultima ora, care se mai gasesc numai in Statele Unite ale Americii. Desi arealul desemnat este reprezentat de Dobrogea si vestul Marii Negre, satelitii supraveggeaza o zona mult mai vasta. Cu toate acestea, tornadele sunt fenomene ce nu pot fi prevazute, ci doar intuite. „Pentru a fi siguri de existenta tornadei, ar trebui sa existe contact vizual. Se pot face usor confuzii intre rafale sau intensificari de vant si tornade, care trebuie sa contina obligatoriu vortex”, spune Mirela Nita, specialistul in domeniu din cadrul CMR. Exista totusi o „cultura” a acestui fenomen. Anul trecut, salvamarii care au asistat la tornada din Mamaia au stiut sa o califice: a fost o F1. Cum se explica aparitia tot mai mare a tornadelor din ultimul timp? Ele existau si inainte, spun specialistii, dar nu erau aduse la cunostinta publicului, mai ales inainte de 1989.
Refugii inexistente
Cum expertii spun ca producerea unei tornade care ar putea lovi municipiul Constanta este doar o chestiune de timp, iar sistemele de avertizare si de monitorizare a acestor fenomene lipsesc cu desavarsire, locuitorii sunt lasati practic in voia sortii. Teoretic, in cazul in care vartejul ar afecta municipiul, oamenii s-ar putea refugia in adaposturile civile. Si asta daca, in cel mai fericit caz, Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta ar avea timp sa anunte populatia. Ramane, insa, problema adaposturilor. Majoritatea sunt dezafectate sau inundate din cauza instalatiilor de apa invechite de la subsolurile blocurilor. Cateva dintre cele aflate in stare de functionare au fost transformate in depozite de muraturi si alte materiale ale locatarilor. Mai mult, acestea sunt extrem de greu de localizat. Protectia Civila a marcat blocurile in care sunt amenajate astfel de adaposturi cu litera „A”, cu vopsea alba. Cum in cazul unei astfel de nenorociri haosul pune de cele mai multe ori stapanire pe oameni, ramane de vazut cum vor fi gasite adaposturile, avand in vedere ca, in afara de cei care le au in grija, foarte putini au idee de existenta unor astfel de locuri, iar mult mai putini vor merge uitandu-se pe peretii blocurilor. La nivelul Constantei, in momentul de fata sunt in stare buna de functionare doar 56 de astfel de adaposturi care pot fi folosite in cazul unui dezastru.
Desi pare un numar rezonabil, in ele are loc doar 23% din populatia actuala. La acest procent se mai adauga cateva, avand in vedere ca Protectia Civila dispune si de adaposturi care pot fi puse in functiune si construite atunci cand este nevoie. Intrebarea care merita pusa este daca, in caz de vreo nenorocire, ne vom numara printre cei aproape 25% de constanteni norocosi. Trei din patru locuitori sunt lasati prada stihiilor.
Record negativ
In topul celor mai afectate regiuni, pe primul loc se afla Statele Unite, unde in fiecare an sunt inregistrate peste 1.000 de tornade. In prezent, din fericire, doar o mica parte din acestea se soldeaza cu victime, datorita sistemelor de prognoza, detectie si avertizare. Statisticile arata ca, din punctul de vedere al costurilor umane, cel putin pana la jumatatea secolului trecut, tornadele si consecintele lor au avut de multe ori proportii de-a dreptul catastrofale. Astfel, pe data de 18 martie 1925, o tornada ce a maturat statele Missouri, Illinois si Indiana a lasat in urma 695 de morti si 2.027 de raniti. Cea mai recenta tornada care a facut numeroase victime printre americani a fost inregistrata la data de 11 mai 1953, in Texas, cand tornada ce a traversat statul a avut ca rezultat 114 morti si 597 de raniti. O luna mai tarziu, respectiv pe 8 iunie 1953, o tornada ce a surprins autoritatile din Michigan a facut 844 de raniti si 115 morti.
