„Afacerea viermilor” a inghetat conturile Directiei Apelor Banat

Directia Apelor Banat este pusa in situatia de a-si „ingheta” activitatea, dupa ce o firma din Ungaria a reusit, prin sentinta judecatoreasca definitiva si executorie, sa puna sechestru pe cladirile si masinile institutiei, dar, mai grav, sa blocheze toate conturile acesteia.
Situatia pare fara iesire, in conditiile in care Directia Apelor Banat a fost obligata de instanta de judecata la plata unor daune cominatorii, care in prezent depasesc 20 de miliarde lei, si care cresc cu fiecare zi de intarziere, bani pe care filiala timisoreana nu prea are de unde sa-i scoata.

„Razboiul” viermilor de namol

Povestea a inceput in primavara anului 1999, cand, in urma unei licitatii publice, intre Directia Apelor Banat si firma „Ramiresi BT” din Ungaria a fost incheiat contractul cu numarul 5.045, prin care filiala timiseana se obliga sa recolteze, pana in decembrie 2005, din albia raului Bega, nevertebratele acvatice „tubifex”. Mai exact, este vorba despre viermi vii, colectati din namolul din Bega, destinati exportului in tari occidentale, precum Germania, Franta, Olanda sau Belgia, unde constituie una dintre marfurile favorite ale pescarilor si detinatorilor de acvarii.
In ciuda faptului ca afacerea era una extrem de avantajoasa pentru ambele parti, dovada ca Directia Apelor Banat castiga circa 300.000 de euro anual din colectarea si predarea viermilor societatii maghiare, interese de grup au facut ca intelegerea contractuala sa se „fisureze”, iar apoi sa se „rupa”. „Fractura” propriu-zisa s-a produs imediat dupa preluarea conducerii institutiei, in 2001, de catre oamenii de casa ai PSD.
Tot atunci, din cauza unor modificari legislative, Directia Apelor Banat a refuzat sa mai recolteze viermii din canalul Bega, motivand ca, potrivit Legii nr. 192, toate „vietuitoarele acvatice” ar fi proprietatea nou-infiintatei Companiei Nationale de Administrare a Fondului Piscicol. Ca urmare, afacerea cu firma maghiara a fost lasata in aer, oficial, pana la limpezirea situatiei.
Insa, acest lucru nu s-a intamplat, ci, dimpotriva, situatia s-a complicat si mai mult, iar in „peisaj” a intrat un alt client strain doritor de viermi: societatea „Aquamix” din Cehia.

Afaceri cu o firma-fantoma

Interesele oculte sau rea-vointa au mers pana intr-acolo incat, desi contractul cu „Ramiresi BT” Ungaria era inca valid, Directia Apelor si-a luat angajamentul, printr-un inscris, sa recolteze tubifex pentru firma ceha, in conditii mai putin avantajoase pentru sucursala timisoreana (200 de kilograme pe saptamana fata de 900, cat era stipulat in primul contract).
Directorul „Ramiresi BT”, Gyorgy Gabor, crede ca in spatele tuturor sforilor trase ar sta chiar un conational de-al sau, Zoltan Kutsera, proprietarul firmelor „Tubifex” SRL Oradea si „Trioker KFT” din Ungaria, care s-ar afla „pe-o mana” cu fosta conducere a Apelor Banat.
Scandalul iscat in jurul acestei afaceri a scos ulterior la lumina realitati socante. S-a descoperit, printre altele, ca, de fapt, firma ceheasca nici macar nu exista! Acest lucru este confirmat de o serie de documente oficiale emise de autoritatile cehe si ungare, prin care se preciza, negru pe alb, ca „Aquamix”, cu sediul in localitatea Znojmo, ulica Krapkova 30, nu figura ca persoana juridica in documentele de la registrul comertului din Republica Ceha. Cu alte cuvinte, Directia Apelor Banat a demarat afaceri cu o „firma-fantoma”.
Si mai ciudat este faptul ca numele consilierului juridic al institutiei, Nicolae Patrascu, aparea si pe actele societatii- fantoma cehesti, in calitate de „reprezentat juridic” al „Aquamix”. Acest lucru este dovedit chiar de un inscris depus in instata, mai exact o actiune inaintata de „firma-fantoma” impotriva „Ramiresi BT” Ungaria, care poarta numele si semnatura consilierului juridic Nicolae Patrascu.

Tavalugul proceselor

Adus in situatia de a-si incalca obligatiile contractuale fata de clientii occidentali carora le livra tubifex, directorul societatii maghiare, Gyorgy Gabor, s-a vazut obligat sa-si caute dreptatea in Justitie. El a inceput un adevarat tur de forta in instanta.
Intr-o prima faza, au fost emise trei ordonante presedintiale prin care Tribunalul Timis decidea suspendarea provizorie a contractului, insa, in urma recursurilor declarate, partea maghiara a castigat procesele.
Reprezentantii Directiei Apelor Banat au incercat sa explice judecatorilor ca nu mai pot presta nici un fel de activitati pentru „Ramiresi BT”, pe motiv ca Legea fondului piscicol i-ar interzice acest lucru. Acestia au fost, insa, contrazisi chiar de CN Administrarea Fondului Piscicol, care a anuntat, in timpul procesului: „contractul incheiat cu firma maghiara nu este unul de concesiune, ci unul de vanzare-cumparare, iar documentul nu se incadreaza in prevederile Legii 192/2001, privind fondul piscicol”.
Cu alte cuvinte, Directia Apelor nu mai avea nici un motiv de a se eschiva in onorarea contractului cu societatea din Ungaria. Cel putin nu unul obiectiv.

Sentinta ignorata

Cu toate acestea, Directia Apelor Timis a refuzat sa puna in aplicare hotararea instantei, in ciuda faptului ca fiecare zi de intarziere insemna (si inseamna inca) 20 de milioane de lei daune cominatorii. Potrivit sentintei nr. 802, pronuntata de Sectia Comerciala a Tribunalului Timis, ramasa definitiva si executorie prin nerecurare, institutia a fost obligata sa „recolteze nevertebrate acvatice tubifex si sa livreze saptamanal catre reclamanta cantitatea de minim 900 de kilograme, sub sanctiunea unor daune cominatorii de 20.000.000 de lei/zi de intarziere, iar in situatia in care parata nu isi executa obligatia, reclamanta va fi indreptatita sa recolteze aceste nevertebrate la cantitatea si perioada aratata, pana la expirarea contractului”.
Intrucat lucrurile s-au tergiversat, Directia Apelor Banat fiind chemata in instanta inclusiv intr-un proces de executare silita, s-a ajuns in prezent la o situatie fara iesire, unica in tara. Daunele cominatorii (care continua sa creasca) se ridica actualmente, conform unei situatii depuse la dosar, la peste 20 de miliarde lei.
La inceptul acestei luni, cu ajutorul unui executor judecatoresc, societatea maghiara a pus sechestru atat pe conturile institutiei de stat, cat si pe unul dintre imobile si masinile aflate in proprietatea acesteia.

Mostenirea

In ciuda declaratiilor facute de fostul director PSD al Filialei Timisoara a Apelor Romane Banat, Titu Bojin, care sustinea ca nu a avut nici un interes sa blocheze afacerile „Ramiresi BT” si nici sa impuna in „ecuatie” vreo alta firma social-democrata, nici dupa trei ani de la pronuntarea sentintei, contractul (care expira la sfarsitul anului) nu a fost reluat. In tot acest timp, in loc sa castige usor bani frumosi, institutia este acum buna de plata din banii publici.
Este o „mostenire” grea pe care noua conducere va trebui sa o gestioneze cumva. Noul director al institutiei, Mihnea Stanca, apreciaza ca situatia este foarte dificila. „Lumea e nemultumita, intrucat pana cand nu platim ce cer ungurii nu ne vom putea lua salariile. Nu e normal ce se intampla, dar ramane de vazut ce se va intampla in continuare in Justitie. Sunt in situatia de a nu ne mai putea desfasura normal activitatea curenta. Practic, nu mai putem achizitiona nimic”, a spus Stanca.
Insa, este greu de crezut ca in Justitie se va mai putea schimba ceva, daca tinem seama de faptul ca firma maghiara a pus sechestru pe bunurile si banii Directiei Apelor Banat printr-o sentinta definitiva si executorie.