Pe traseul căii ferate, edilul vrea să construiască o nouă stradă, cu patru benzi, care să facă legătura dintre centrul orașului și sudul extrem (zona Ferentari), via intersecția Răzoare. Florea făcuse cerere către CFR încă de acum câteva luni.
“Se aprobă transmiterea unui teren în suprafaţă de 50.629 mp, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Transporturilor, cu drept de concesiune în favoarea Companiei Naţionale de Căi Ferate „C.F.R.” – S.A., în domeniul public al Municipiului București și administrarea Consiliului Local al Sectorului 5, în vederea includerii acestuia în realizarea unor proiecte investiționale”, apare în proiectul de HG publicat pe site-ul Transporturilor.
Același teren îl dorea și Primăria Capitalei, condusă de Gabriela Firea – colegă de partid cu Florea, care avea alte gânduri cu acesta. Astfel, dacă S5 vrea, cu preponderență, să facă o nouă stradă pentru a scoate din relativa izolare Ferentariul, apoi întreaga zonă Antiaeriană, unde Florea ar vrea să se construiască un hub tehnologico-imobiliaro-educațional de miliarde de euro (bazat pe Laserul de la Măgurele), PMB avea alte gânduri. Astfel, municipalitatea lui Firea avea intenția să includă respectivul teren în realizarea a trei drumuri noi: coridorul nord-sud, ca alternativă la bulevardele aglomerate Timişoara şi Iuliu Maniu, un nou coridor pe axa centru-vest: Bd. Vasile Milea–Strada Cascadelor–Preciziei, şi unul pe axa nord-centru-sud, continuare a diametralei N-S, Piaţa Victoriei–Buzeşti–Berzei–Vasile Pârvan–Uranus–Gara Progresul şi racord la viitoarea autostradă Bucureşti-Giurgiu. De asemenea, Primăria promitea prezervarea traseului realizării tronsonului de metrou de pe linia 4, Gara de Nord-Gara Progresul.
Consiliul General al Municipiului București chiar adoptase o hotărâre, pe 23 august, prin care PMB era împuternicită să ceară oficial Guvernului terenul de lângă calea ferată. Ceea ce s-a și întâmplat, numai că, iată, Florea de la 5 avut mai mult succes în demersul său de a crește importanța economică a Ferentariului și sudului Bucureștiului și să contribuie și la ameliorarea imaginii sale tradițional defavorabile.
Guvernul, de partea primarului de la 5
În Nota de Fundamentare a proiectului de HG menționat, Transporturile reiau, cuvânt cu cuvânt, motivația PS5, care încerca să justifice de ce i s-ar cuveni lui terenul. “Sectorul 5 al Municipiului București a intrat în ultimii doi ani într-o nouă etapă de dezvoltare, marcată de planificarea riguroasă a direcțiilor strategice de intervenție și maximizarea tuturor surselor de finanțare, pentru implementarea proiectelor. Astfel, Sectorul 5 a adoptat prima strategie de regenerare urbană din România – Strategia de Regenerare Urbană Ferentari, lucrează la Master Planul pentru cea mai mare amenajare urbanistică din România – în zona Antiaeriană, la strategia pentru cel mai mare HUB Tehnologic din municipiul București, precum și la o serie de strategii secvențiale care vor transforma în bine sectorul 5 și vor influența major calitatea vieții pentru toți cetățenii”. Se mai arată și că S5 este unicul sector la nivelul căruia nu este închis inelul median de trafic. Mai mult, studiile demarate de Primăria Sectorului 5 arată faptul că întreruperea rețelei stradale urbane, mai ales în ceea ce privește cartierele Ferentari și Rahova, favorizează apariția zonelor marginalizate din punct de vedere social, favorizează izolarea comunităților, încurajează infracționalitatea și dezvoltarea unor comunități sărace, de tip “ghetou”.
Totodată, lipsa unei rețele stradale urbane eficiente blochează o serie de investiții majore în cartierele Rahova și Ferentari.
Supărare mare la Firea în ogradă
Pe de altă parte, PMB susținea, nu demult, că doar ei îi poate reveni terenul în cauză și că demersul lui Florea este sortit eșecului, pentru că nu este legal și, în plus, S5 nu ar avea capacitatea financiară de a realiza proiectul promis în zonă.
Terenul poate fi preluat în proprietate doar de către Primăria Capitalei, ulterior, doar dacă se propune şi aprobă în Consiliul General, terenul poate să fie trecut în administrarea Primăriei Sectorului 5, care nu are oricum bani să facă drum nou, spuneau surse din PMB, citate de ECONOMICA.NET.
„Primarul sectorului 5 şi AGA de la CFR Infrastructură nu cunosc legile. Demersul lor este lipsit de finalitate. Când vor promova o HG, vor vedea că nu este legal. Primăria Sectorului 5 nu poate să spună: mi-l dai mie în numele Primăriei Generale”, precizau aceste surse. Potrivit lor, în Bucureşti, singurul deţinător de patrimoniu, singura persoană juridică stăpână peste tot patrimoniul public este municipiul Bucureşti, iar Primăria Sectorului 5 este o unitate administrativ-teritorială artificial creată, care nu are patrimoniu.
„Odată venit terenul în patrimoniul Municipiului Bucureşti, Primăria Municipiului Bucureşti poate, prin hotărâre de consiliu, să dea în administrare unei primării de sector anumite sectoare de drumuri”, au mai spus sursele.
Odată ce Florea a câștigat, pe moment, bătălia pentru terenul de 50.000 de mp al liniei Cotroceni-Progresului, rămâne de văzut ce are de gând să facă PMB ca să-l recapete. Sau dacă nu cumva au renunțat la proiectele ce îl implicau.
Ce indică proiectul ales
– conturarea unei noi artere majore care să preia o parte a fluxului Capitalei dinspre centru spre zona de sud (Giurgiu, Măgurele), venind ca alternativă la Șoseaua Giurgiului și la Prelungirea Ferentari;
– racordarea unor zone ale cartierului Ferentari (Iacob Andrei / Zăbrăuți) la o arteră carosabilă principală, ceea ce deschide oportunități de dezvoltare (economică și socială);
– îmbunătățirea relației pe direcția N-S, în special cu centrul Bucureștiului, exploatând caracterul radial al Capitalei (în continuarea intervențiilor la nivel zonal unde propunerile pentru Iacob Andrei și Livezilor se concentrează pe exploatarea caracterului concentric);
– creșterea mobilității cu un grad mai mare de afectare a populației prin propunerea unei artere de gabarit important;
– redesenarea identității teritoriului datorită implicațiilor care afectează mediul construit.
