Spania comemoreaza astazi 500 de ani de la moartea celui care i-a oferit un imperiu, deschizand in acelasi timp europenilor drumul spre Lumea Noua: Cristofor Columb.
Expozitii, concerte si dezbateri sunt programate in cateva orase spaniole, si mai ales la Valladolid, unde temerarul aventurier a inchis ochii pe 20 mai 1506, uitat de contemporani si fara sa stie ce mare descoperire facuse. O statuie de bronz va fi dezvelita in memoria sa, iar orchestrele simfonice din Columbia si Republica Dominicana, impreuna cu corul Radioteleviziunii spaniole vor interpreta in piata centrala din Valladolid cantata „Columb, marele navigator”.
Si totusi, nici chiar dupa o jumatate de mileniu istoricii nu s-au pus de acord daca trebuie sa vada in Don Cristobal Colon un navigator ilustru sau un comerciant nesatios. Detractorii vad in el mai degraba un mercenar avid de aur si putere, un om al marii care s-a inselat in calcule, negand mereu ca ar fi descoperit Lumea Noua, un catolic fanatic, asupritor al amerindienilor. Biografii vremii sale il descriu drept un om inalt, voinic, irascibil, inspirand orgoliu si autoritate. „Un bun orator, un negociator magnific, un barbat curajos, cu o vointa de fier si cu mare succes la femei”, adauga universitarul spaniol Jesus Varela, citat de AFP.
Originar din Genova, Columb s-a zbatut ani de-a randul pentru a obtine banii necesari expeditiei spre „Indii”. Pe 14 octombrie 1492, dupa doua luni la bordul corabiei „Santa Maria” (insotita de caravelele „La Pinta” si „La Nina”), debarca in arhipelagul Bahamas. Se bate pana la sfarsitul vietii pentru a i se recunoaste titlul de Vicerege al Indiilor. Nici pana azi nu se stie daca descoperitorul Americii odihneste in catedrala din Sevilla sau la farul lui Columb din Republica Dominicana.
„Spania trebuie sa inceteze sa-si mai denigreze eroii”, afirma Cristobal Colon de Carvajal, descendentul celui pe care o carte recent publicata il numeste „impostor”.
