Un mare oraș din România este otrăvit la propriu, însă de șapte ani autoritățile statului, Ministerul Mediului, Garda Națională de Mediu, Poliția, nu reușesc să facă ceva concret pentru a elimina „bomba ecologică”. Este vorba de ruinele fostei fabrici de echipamente hidraulice Mehid SA Galați, care ocupă un teren de 3,5 ha în mijlocul orașului.
Imaginile unor hale abandonate în fostele platforme industriale de la periferiile marilor orașe au devenit imagini obișnuite în România ultimelor decenii, dar în cazul de care vorbim bomba ecologică se află în mijlocul orașului, la câteva zeci de metri de un liceu și lângă singurul mall din oraș, dar și în preajma unor cartiere de blocuri.
Halele, cu o suprafață construită de zeci de mii de metri pătrați, au fost abandonate de proprietarul „afacerii”, Cornel Mangalea, în anul 2011, fiind lăsate la îndemâna hoților de fier vechi și de cărămizi, deși nu fuseseră neutralizate șlamurile și celelalte reziduuri toxice din canalele tehnologice. Aceste otrăvuri spălate de ploi au deversat îmbibând terenul și au ajuns în pânza freatică. Garda Națională de Mediu și Poliția fac controale, dau amenzi, din când în când fac și rapoarte despre acțiunile de control cu care s-au acoperit și cam asta e tot.
Garda de Mediu, „acoperită“ de amenzi
Prefectura Galați i-a invitat pe șefii instituțiilor publice la o nouă analiză a situației bombei ecologice de pe Bd. Coșbuc nr. 256. În Raportul prezentat de reprezentanții Gărzii de Mediu Galați a fost confirmată situația: „Solul este contaminat pe anumite zone în care s-au constatat depășiri ale indicatorilor de calitate la sol, în ceea ce privește metale grele, hidrocarburi și s-au dispus măsuri de monitorizare a solului și subsolului”. În cei șapte ani, comisarii de la Garda de Mediu au efectuat 5 controale, administrându-i patronului patru amenzi în valoare totală de 225.000 lei.
Cea mai mare amendă, de 100.000 de lei, a fost dată în iunie 2011, pentru „depozitarea neadecvată a unor substanțe periculoase” și pentru că nici măcar nu solicitase acordul de mediu pentru dezafectarea instalațiilor. Aceste amenzi nu au avut nici un efect. În 2015, la un nou control, comisarii au constatat că zona ruinelor Mehid devenise groapa de gunoi a cartierului, aici fiind aruncate de la deșeuri menajere și anvelope la hidrocarburi, moloz, uleiuri uzate și substanțe periculoase. Abia în 2015, după ce Mehid SA a intrat în lichidare și din punct de vedere oficial, lichidatorul, Sierra Quadrant SPRL, a solicitat acordul de mediu pentru desființarea ruinelor, dar, pentru că memoriul nu includea măsurile de reabilitare a zonei din punct de vedere al protecției mediului, operațiunea a eșuat.
„S-a solicitat de către Agenția de Mediu completarea memoriului și un proiect de remediere a întregii zone, dar, din păcate, nu s-a răspuns la nicio adresă. Nici societatea, nici lichidatorul nu au răspuns”, a precizat Camelia Iordache, comisar la Garda de Mediu Galați.
Patronul, „speriat“ cu o amendă de… 500 de lei!
Nici polițiștii nu au avut mai mult succes. Din 2012 până în prezent, la Poliția Locală Galați au fost depuse mai multe memorii ale locuitorilor din zonă. Au fost făcute descinderi la ruinele Mehid, inclusiv cu „mascații”, pentru descurajarea hoților care demolau pereții clădirilor, slăbindu-le structura de rezistență. Patronul „afacerii” Mehid, Cornel Mangalea, nu a fost convins nici măcar să ecologizeze trotuarul, care este plin de cărămizi, gropi și gunoaie. „La data de 26.11.2013, polițiștii locali au încheiat proces-verbal de constatare prin care s-a dispus ecologizarea trotuarului aferent imobilului și împrejmuirea proprietății.
Constatându-se ulterior că măsura și termenul nu au fost respectate, pe data de 17.03.2014 Mehid SA a fost sancționată contravențional cu amendă în valoare de 500 de lei”, a precizat Petrică Hahui, directorul Poliției Locale Galați. La dimensiunea unei afaceri imobiliare de 3,5 ha și o amendă de 100.000 de lei este mică, însă o amendă de 500 de lei e de-a dreptul ridicolă.
Ministerul Mediului: „Proprietarul a avut atitudine ostilă“
Cazul a ajuns și în atenția Ministerului Mediului. În 2016, senatorul PNL de Galați Paul Ichim a adresat o interpelare ministrului Mediului cu privire la deşeurile periculoase aflate printre ruinele fabricii Mehid, care sunt un risc pentru sănătatea publică. Răspunsul Ministerului Mediului s-a rezumat la lista tuturor controalelor efectuate de Garda de Mediu, dar a cuprins și un pasaj care induce temerea că în privința protecției mediului nu avem autorități puternice care să impună respectarea legii.
„Controlul s-a finalizat cu Nota de constatare nr. 897/23.11.2015, fiind sancţionată contravenţional. Precizăm că, deoarece proprietarul a avut o atitudine ostilă faţă de organele de control, Nota de constatare nr. 897/23.11.2015, respectiv sancţiunea contravenţională au fost transmise, conform prevederilor legale, prin poştă”, se spune în răspunsul Ministerului Mediului. Adică cel care încalcă grav legea, în cazul nostru omul de afaceri Cornel Mangalea, poate refuza și să discute cu cei de la Garda de Mediu, iar tot ce face Garda de Mediu este să îi trimită prin poștă amenda pe care bineînțeles că o va contesta în instanță. La analiza de la Prefectura Galați, prefectul Dorin Otrocol i-a cerut șefului Administrației Finanțelor Publice Galați să verifice dacă amenzile aplicate de Garda de Mediu au fost plătite.
Legea 101/2011 prevede închisoare de la 1 la 5 ani
Toate acțiunile autorităților de mediu par sortite eșecului. Au dat amenzi, despre care nu se știe dacă au fost plătite sau nu. De fapt, cei de la Garda de Mediu nu au aplicat legea, întrucât patronul Mehid, Corneliu Mangalea, riscă să se aleagă cu dosar penal dacă se va constata că nu a luat măsuri de ecologizare a terenului îmbibat cu uleiuri uzate, șlam, acizi.
Conform articolului 8 al Legii nr. 101/2011, „deversarea, emiterea sau introducerea, cu încălcarea dispoziţiilor legale în domeniu, a unei cantităţi de materiale în aer sau sol care pot provoca decesul ori vătămarea gravă a unei persoane sau un prejudiciu semnificativ adus mediului constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani”. Situația și faptele au fost consemnate în rapoartele înaintate la Garda Națională de Mediu și Ministerul Mediului de Garda de Mediu Galați. Dacă cei de la Galați sunt prea „timizi” pentru a leza interesele unui om de afaceri local, puteau face plângere penală Garda Națională sau Ministerul Mediului.
A fost „Fabrica de Reparat Avioane“, a Flotei a 3-a Aviație
Societatea de echipamente hidraulice Mehid SA Galați era una dintre societățile care ar fi putut fi o afacere de succes, dacă nu ar fi fost demolată, ci retehnologizată. Avea o istorie de o sută de ani. Potrivit istoricului Tudose Tatu, pe la 1915, în zona respectivă funcționau mai multe ateliere mecanice, care ansamblau, în regim de producţie unicat, la comandă, echipamente pentru agricultură, de la curăţitoare mecanice pentru porumb, pluguri, grape la batoze de mici dimensiuni. În 1921, atelierele au fost cumpărate și reorganizate de un industriaș local. În anul 1940, în contextul dezvoltării aeroportului din Galaţi, aflat atunci în imediata apropiere a fabricii, atelierele au fost cumpărate de stat şi trecute în administrarea „Flotei a 3-a Aviaţie”, sub titulatura „Fabrica de Reparat Avioane ASAM” Galaţi.
După naționalizarea din 1948, a fost reprofilată pe reparaţii de tractoare agricole şi producţia de piese de schimb. Din 1977 a fost reclădită din temelii şi sub numele IMEH a devenit cea mai mare şi mai modernă fabrică de echipamente hidraulice din Moldova, în care lucrau peste 2.000 de oameni. Prima tehnologie de producere a cilindrilor hidraulici a fost importată din Japonia şi Germania, fiind cea mai performantă din lume la vremea aceea. Producea echipamente pentru fabricile de tractoare din Braşov şi Craiova, pentru Uzina de Avioane Bacău, pentru fabricile de camioane, dar şi pentru Combinatul Siderurgic Galați și şantierele navale din Galaţi, Brăila şi Tulcea. Echipamentele hidraulice produse la Galați erau exportate în 40 de ţări. După 1990 a intrat în portofoliul FPS, sub numele Mehid SA.
În 1999, la privatizare, a fost preluată de firma Metal SA, a omului de afaceri Cornel Mangalea. După privatizare afacerea a mers în pierdere. În 2011, Mangalea a mutat utilajele Mehid-ului la Elnav SA Galați, fabrica de elice navale pe care o deținea tot prin intermediul Metal SA. Și fabrica de elice navale a intrat în lichidare. În noua locație, Mehid SA Galaţi a raportat constant pierderi, de 1,47 milioane lei în 2015, de 1,19 milioane în 2014, de 701.286 lei în 2013 și 1,15 milioane în 2012. Soarta terenului pe care acum se află ruinele Mehid ar putea fi una mai bună. Prin 2012 se zvonea că terenul ar putea fi cumpărat pentru dezvoltarea unui hypermarket „Cora” pentru zona Galați-Brăila.
