Conturile revolutiei din 1989 si fondurile de ajutor
Chiar din primele zile ale revolutiei au fost constituite diverse fonduri destinate pentru raniti, familiilor celor impuscati, celor carora pe durata luptelor li s-au distrus casele si autoturismele personale. De asemenea, se avea in vedere strangerea unor sume de bani pentru reconstructia unor imobile, precum Biblioteca Centrala Universitara, Muzeul National de Arta etc.
La data de 14 aprilie 1990, Consiliul Provizoriu de Uniune Nationala, prin Comisia de reconstructie, dezvoltare economica si comert exterior, a adoptat un act normativ privind instituirea unei forme legale pentru gestionarea fondurilor de ajutor. A fost adoptat Decretul-lege nr. 124/1990, de constituire a Fundatiei „Fondul Libertatea”.
Pana la data de 31 martie 1990, au fost colectate in conturi urmatoarele sume: ¥ 1,57 miliarde ROL – in Contul „Libertatea 1989”, deschis la CEC ¥ 246 milioane ROL – in Contul „Disponibilitati pentru renasterea tarii”, proveniti din contributia cetatenilor, cu depuneri prin virament la unitatile BNR ¥ 139 milioane ROL – in Contul „Ajutoare primite din strainatate la Banca Nationala” ¥ 17,7 milioane ROL – in Contul „Ajutoare primite din tara”, la Banca Nationala.
Din Contul „Libertatea 1989” deschis la unitatile CEC din Bucuresti si din tara au fost efectuate plati – ajutoare pentru raniti, familiile celor decedati in revolutie si sinistrati. Toate platile s-au efectuat in baza hotararilor CPUN judetene si a municipiului Bucuresti, care, la acea data, administrau sumele pe plan local. Din conturile BNR nu s-au efectuat plati.
Lapte praf achizitionat cu bani de la Fondul „Libertatea”
Desi Decretul-lege nr. 124/1990 privind infiintarea Fundatiei „Fondul Libertatea” prevedea clar utilizarea unei cote parti din bani pentru „achizitionarea de utilaje si construirea unei fabrici de lapte pentru sugari”, membrii consiliului de administratie au amanat cat au putut directionarea banilor inspre aceasta directie.
Abia in 1997, dupa indelungi tratative, s-a anuntat participarea Fondului Libertatea, cu suma de 1,8 miliarde ROL, la achizitionarea de utilaje pentru Societatea comerciala de industrializare a laptelui „Harghita” SA, de la Remetea. In conditiile privatizarii societatii, „la recomandarile Fondului Proprietatii de Stat”, s-a incheiat cu intreprinderea producatoare un contract de asociere in participatiune, urmand ca veniturile realizate din cota parte a profitului sa fie utilizate pentru cheltuieli prevazute de statutul fundatiei. Despre aceasta „privatizare” nici una din persoanele contactate si care au legatura cu activitatile desfasurate de Fondul Libertatea nu a putut oferi informatii pertinente despre activitatile fabricii de lapte din Harghita. Emil Cutean, fost secretar de stat SSPR a afirmat ca desi a cerut in repetate randuri documentele justificative legate de aceasta investitie, nimeni nu i le-a pus la dispozitie, afirmandu-se doar ca „ar fi o afacere profitabila, chiar de succes”.
Tot din Fondul Libertatea au fost directionate fonduri pentru refacerea Bibliotecii Centrale Universitare si Muzeul de Arta al Romaniei.
