Cu toate ca grosul implicatiilor comerciale ale intrarii in Uniunea Europeana a fost deja „decontat”, impactul in plan comercial al aderarii efective, sa zicem si sa speram de la 1 ianuarie 2007, nu este unul deloc de neglijat. In mod eronat, nu prea se discuta despre acest lucru, probabil tocmai pentru ca se considera ca marile probleme comerciale ale aderarii la UE au fost deja absorbite.
Din punctul de vedere al taxelor vamale in relatiile cu tarile Uniunii Europene – problema intr-adevar de mare impact – lucrurile sunt, intr-o masura importanta, depasite. In virtutea acordului de asociere la Uniunea Europeana, care opereaza de la mijlocul anilor '90, Romania a asimilat reglementarile comunitare in domeniu. Mai precis, taxele vamale in relatiile reciproce au fost treptat reduse pana la desfiintare. Tinand cont de decalajele de dezvoltare, marfurile romanesti au beneficiat la intrarea in UE de o viteza de reducere mai mare a taxelor vamale, iar cele din UE la intrarea in Romania de o viteza de reducere mai mica. De acum insa, prin ajungerea la desfiintarea taxelor vamale pe ambele fluxuri, Romania se afla deja intr-o zona de liber schimb cu tarile Uniunii Europene (de dezarmare vamala reciproca). Urmare directa, schimburile externe ale Romaniei s-au concentrat inspre si dinspre Uniunea Europeana, care detine grosul pozitiilor atat in exporturile, cat si in importurile Romaniei. Din acest punct de vedere, evident nimic nou nu se va intampla din momentul in care Romania va intra efectiv in Uniunea Europeana.
Totusi, trebuie tinut cont ca acordul de asociere nu se extindea si asupra produselor agricole, astfel incat aderarea va aduce si preluarea reglementarilor de liber schimb si in respectivul domeniu, cu mentiunea ca aici opereaza si un noian de reglementari paratarifare (sanitar-veterinare sau fito-sanitare) specifice, care sunt adiacente celor strict comerciale. Impactul nu este catusi de putin neglijabil. Exporturile agro-alimentare romanesti spre UE nu pierd mai nimic, nu de alta, dar nici nu prea exista! Insa piata romaneasca va fi napadita de produse agro-alimentare din alte tari ale UE, ceea ce va amplifica deficitul pe care Romania il inregistreaza in comertul cu tarile din Uniunea Europeana.
De departe cel mai important impact il va produce alinierea la reglementarile decurgand din faptul ca Uniunea Europeana este, din punct de vedere comercial, nu doar o zona de liber schimb (dezarmare vamala intre tarile membre), ci o uniune vamala (dezarmare vamala intre tarile membre, dar si un tarif vamal extern comun fata de terti).
Ca atare, tariful vamal comun al Uniunii Europene fata de terti urmeaza, odata cu aderarea efectiva, sa fie aplicat si de Romania in relatiile cu toate tarile care nu fac parte din Uniunea Europeana. Taxele vamale vor trebui schimbate in relatiile cu toate tarile care nu sunt membre ale UE dupa grila aplicata in relatiile cu acestea de catre UE. In relatiile cu mai multe tari – Turcia, Moldova, tarile care au mai ramas in CEFTA – se vor introduce din nou taxe vamale dupa ce, prin acorduri bilaterale sau multilaterale anterioare, fusesera desfiintate prin incheierea de acorduri de liber schimb. Dimpotriva, in raporturile comerciale cu alte state – indeosebi africane, latino-americane si asiatice – care, in prelungirea unor relatii din perioada coloniala, au acorduri speciale cu Uniunea Europeana, se vor aplica reglementarile si facilitatile convenite in aceste acorduri.
Sa tinem cont in domeniu si de faptul ca Romania devine granita externa a Uniunii Europene si deci poarta de intrare in intreaga Uniune Europeana pentru marfuri venind dinspre Est, din Rusia, Ucraina si poate si din Orientul Mijlociu, zona caucaziana ori chiar Extremul Orient. Vama romaneasca, in mod obiectiv, capata o alta importanta, ca si actele de intrare-iesire pe care le va intocmi. In schimb, incasarile din taxe vamale nu vor mai merge in bugetul Romaniei, ci direct in cel comunitar, taxele vamale constituind una din sursele directe de finantare a acestuia din urma. Romania devenind acelasi teritoriu vamal cu restul tarilor membre ale UE, nu se va mai beneficia in relatiile intracomunitare de deduceri de TVA la „export” si nu se va mai taxa TVA la „import”. Repetam, in relatiile intracomunitare! In schimb, aceste operatiuni se executa in relatiile extracomunitare, rolul vamilor UE la granitele cu tertii – deci si al vamilor romanesti – fiind crucial.
Preluarea prin apartenenta la UE a unor parteneri comerciali noi, precum tari africane si latino-americane, nu va avea practic nici o semnificatie pentru Romania, in actuala si previzibila structura a comertului exterior romanesc. In schimb, va putea fi resimtita probabil negativ pierderea indirecta in relatiile speciale cu Turcia si Orientul Mijlociu.
In relatiile cu Rusia, impactul intrarii in UE va fi ca si inexistent, chiar daca oficialii rusi au declarat ca vor sa se pregateasca din timp pentru aceasta eventualitate, pentru a nu fi prinsi pe picior gresit ca in cazul intrarii in UE a celorlalte tari foste in zona de influenta sovietica, cum sunt, de pilda, Polonia, Cehia, Ungaria, Slovacia. Impactul slab decurge din actuala structura a schimburilor dintre Romania si Rusia in care Romania nu mai exporta aproape nimic in Rusia, iar Rusia nu mai livreaza nimic altceva in Romania decat hidrocarburi. In plan strict comercial, intrarea Romaniei in UE va consemna probabil, ca bilant de ansamblu, o adancire a deficitului comercial deja dramatic.
Exporturile s-ar putea sa inregistreze o aplatizare, chiar cu recul. Admitand ca se vor mentine exporturile pe pietele tarilor membre ale UE, este foarte posibil insa sa se produca pierderi de debusee pe piete extracomunitare. Sa nu uitam ca, prin aderarea la UE, Romania, ajungand sa fie considerata ea insasi tara dezvoltata, pierde preferintele de tratament comercial de care se bucura din partea unor tari industriale dezvoltate (in speta SUA si Japonia) in virtutea statutului de tara in curs de dezvoltare pe care il avea. In schimb, importurile vor continua intr-o veselie si mai mare, sub presiunea exportatorilor mondiali de succes, inclusiv americani, chinezi, japonezi, coreeni, thailandezi, malaysieni, care vor incerca sa foloseasca Romania ca poarta de intrare pe marea piata europeana.
