Cu o nota traditionala, in care alaiul a sosit la fata locului calare pe cai, a fost deschisa sambata, 17 septembrie a.c., cea de-a V-a editie a „Targului de Paine”. Organizat in Parcul National de catre Primaria Sectorului 2, targul a reunit, timp de doua zile, cele mai frumoase obiceiuri populare romanesti, transmise din generatie in generatie. Tocmai de aceea bucurestenii prezenti, sambata, la deschiderea targului au asistat incantati la momentul „clacii”, locul unde gospodarii din Hunedoara s-au intrecut in a spune povesti si a interpreta melodii populare. La un moment dat, pamantul a inceput sa rasune ritmic de zgomotul invalcelii – obicei arhaic de batere a snopilor de grau. Animati de recitalul corului „Accoustic”, reprezentantii administratiei locale, printre care si primarul Neculai Ontanu, s-au prins de mana si au inceput sa joace hora. Dansul n-a tinut insa prea mult pentru ca nasurile tuturor au inceput sa fie atrase, incet-incet, de miresmele imbietoare care veneau dinspre cele sase testuri unde taranii faceau painea.
De la paine cu cartofi la crupe cu ciuperci
Adica paine din faina, paine din malai, paine cu cartofi, colaci, turte si fel de fel de cozonaci care, pe langa nas, iti luau si ochii de apetisante ce erau. „Mai mult decat orice alt aliment, painea insoteste omul pe tot parcursul vietii, de la nastere si botez pana la casatorie si inmormantare. De asemenea, principalele sarbatori religioase sunt si ele legate de paine – Craciunul si Pastele, pe care romanii le intampina cu masa plina. Satul romanesc, cu traditiile si obiceiurile sale, e ceva cu care ne vom putea mandri atunci cand vom intra in Uniunea Europeana. La tara exista niste comori pierdute de mult timp de alte popoare, dar care la noi inca mai dainuie in toata splendoarea si diversitatea lor”, a spus primarul Neculai Ontanu. Acesta a dat apoi startul la pregatitul bucatelor. De la sarmale cu carne si crupe facute din porumb zdrobit si ciuperci, s-a trecut apoi la placinta cu branza dulce, placinte crete – cu smantana, sau varzari (placinte cu varza). Toata mancarea a fost gatita in opt vetre de foc si patru cuptoare fixe, reconstituite dupa cele traditionale din Muntenia, Moldova si Maramures.
Produse artizanale, lucrate de 200 de mesteri populari
De la targ nu au lipsit nici produsele artizanale lucrate manual de cei peste 200 de mesteri populari adusi din toate colturile tarii. Amatorii de imbracaminte au putut gasi botosei din mohair pentru copii, la pretul de 50.000 de lei, in timp ce o caciulita ajungea la 100.000 de lei. Doua standuri mai incolo, erau expuse icoane pictate pe lemn, al caror pret varia intre 350.000 si 700.000 lei vechi. Simon Gury, din Lieni (judetul Covasna), a venit cu tesaturi – ii, fuste si camasi stilizate pentru a putea fi imbracate si de oraseni. „Noi lucram in serii mici si uneori doar unicate si avem vanzare foarte buna. In Bucuresti expunem mult la Muzeul Taranului, iar materiile prime – bumbacul, inul, canepa – le procuram de la Intorsura Buzaului”, ne-a spus mandru Simon Gury, al carui grai ardelenesc se simtea din prima clipa. Pe aleile parcului mai puteau fi vazute si obiecte din ceramica, cioplituri in lemn, costume populare, impletituri in papura si chiar covoare. Daca la unii vanzarea mergea bine, la altii, cum ar fi cazul lui Traian Caldarar, lucrurile nu stateau chiar pe roze. „Nu am vandut aproape nimic de azi dimineata si nu stiu de ce, ca in alta parte, adica la Muzeul Taranului sau in Piata Obor, am avut ceva incasari”, se plangea Traian Caldarar, al carui nume reflecta exact etnia si ocupatia de baza. Tanarul era inconjurat de diferite vase din alama si arama, pretul unui ibric din alama ajungand si la 1.000.000 de lei. Preturi cam piperate, drept pentru care bucurestenii s-au inghesuit tot la turta dulce, kurtos (colaci) si alte produse ceva mai ieftine, bune de dus acasa sau de facut cadou cu ocazia zilei de nastere.
