La 15 ani dupa reunificarea Germaniei, un numar crescand de adepti ai „secerii si ciocanului” a fost de parere ca tara are stringenta nevoie de o clona (cu totul traditionala „dupa vorba” si moderna doar „dupa port”) a partidelor considerate de-acum apuse.
O buna parte a socialistilor „de traditie” precum si a sindicalistilor de stanga speriati de perspectiva modernizarii statului german „' la Merkel”, adica dupa model anglo-saxon, au hotarat ca, in pofida vremurilor globalizarii, a sosit momentul sa-i convinga pe nemti de necesitatea readoptarii sloganurilor luptei de clasa.
Mai dezbinata si debusolata ca acum, stanga germana n-a mai fost din anii '20. „Tovarasii lui Schroder si Muntefering, aflati la carma tarii, au esuat din punct de vedere strategic, pentru ca nu au inteles cum anume trebuie modificat statutul social. Totusi, in mod aproape paradoxal, in pofida neincrederii fata de socialistii guvernanti, destui germani se simt in continuare atrasi de ideologia de stanga, unii analisti apreciind chiar ca nicicand in tara nu a mai fost inregistrat un astfel de interes fata de o stanga „si mai de stanga”.
In aceste conditii, Germania s-a trezit de curand cu o noua alianta electorala de stanga, constituita – pentru prima oara in istoria tarii – dintr-un partid din est si unul din vest. Partidul Socialismului Democratic (PDS), succesorul Partidului Comunist din fosta RDG, a decis sa lupte alaturi de „Alternativa electorala Munca si Dreptate Sociala” (WASG), creata la inceputul anului in partea de vest a Germaniei. Ambele partide de stanga extrema au hotarat sa se impuna la anticipatele preconizate pentru toamna prin desemnarea unor candidati ultracunoscuti pentru cursa electorala – Oskar Lafontaine (fost membru SPD, fost ministru in cabinetul Schroder) din partea WASG, respectiv „eternul” Gregor Gysi pentru PDS.
Ambii politicieni sunt deopotriva populisti, dar populari, iar „tovarasii” noii aliante afiseaza, zilele acestea, un zambet larg ce anticipeaza nu numai posibilitatea intrarii in Bundestag, dar si obtinerea unui succes electoral bazat pe un procentaj care sa-i saraceasca pe conservatori, socialisti, verzi si liberali deopotriva de destule fotolii parlamentare. Aceasta miza electorala are toate sansele de reusita. Conform ultimului sondaj Infratest, noua stanga ar obtine, actualmente, un onorabil 8 la suta, ceea ce ar insemna ca nu numai debutantii s-ar situa la egalitate cu „Verzii” in preferintele electoratului, dar si ca ei au reusit sa-i depaseasca din start pe liberali.
Pana una-alta, proaspat constituita alianta are parte de ghinioanele caracteristice unor tineri insuratei. Dupa ce s-au certat o saptamana intreaga pe tema numelui de purtat dupa „mariaj” si s-au hotarat cu chiu, cu vai sa se „boteze” „Stanga democrata, PDS”, iata ca ieri s-au trezit sa protesteze niste batranei din randurile SPD, PDS si ale Verzilor, spunand ca denumirea in cauza (Stanga democrata) apartine deja unei uniuni inregistrate ca atare la tribunal.
Ingrata situatie… Ca remediu, propunem reintoarcerea la origini. De exemplu, „Secera si ciocanul”…
