Unic in peisajul banatean, castelul Banloc din judetul Timis, ultima resedinta pe pamant romanesc a Reginei Elisabeta a Greciei (sora Regelui Carol al II-lea), nu mai este astazi decat o palida amintire a unor vremuri de mult apuse. Mobilier rar, tapiterii fine, marmura, opere de arta unicat Ð nimic din toate acestea nu mai exista azi. Cateva piese de mobilier antic, salvate inspirat de edilul din Banloc, si-au gasit acum o alta utilitate, dand un farmec aparte birourilor Primariei.
Doar cele patru fotolii din piele brun-roscata, impodobite cu lei de bronz, o imensa oglinda venetiana, o masuta sculptata si un birou elegant mai amintesc de aristocratia de altadata. Chiar si imensul ceas cu pendul, din lemn curbat, pare sa fi incremenit, incapatanandu-se parca sa opreasca timpul in loc. Intre zidurile groase ale castelului nu au mai ramas decat amintirile si, poate, speranta regasirii farmecului de altadata.
Situata la 52 de kilometri de capitala Banatului, comuna timiseana Banloc are o istorie pe cat de zbuciumata, pe atat de fascinanta. Fosta resedinta de vara a pasei in perioada ocupatiei turcesti (1552-1716), micuta localitate aflata in apropierea granitei romano-sarbe a devenit domeniu regal. In veacul al XVIII-lea, comuna a trecut in proprietatea banului croat, contele Francisc Draskovich, care in 1783 a vandut-o contelui Karacsony, descendent al unei puternice familii de armeni. Indragostit de meleagurile banatene, Lazar Karacsony a ridicat in 1793, in centrul localitatii, un impunator edificiu Ð castelul Banloc. In ciuda vicisitudinilor vremii, impresionanta constructie dainuie si astazi, sfidand parca deceniile si secolele care au trecut peste ea.
Sfetnic de taina al Mariei Sale
Intr-o lucrare consacrata istoricului castelului Banloc, profesorul banatean Lazar Vizman descrie extrem de frumos interiorul edificiului: „Cladirea masiva, cu ziduri groase de 1,25 metri, din caramida arsa, cu acoperis cu tigle in solzi si cu tavanuri boltite, avea odinioara sala de receptie, la parter, cu pardoseala din marmura rosie slefuita. Construit in stil Renaissance, castelul avea 22 de camere, turnuri de observatie si grajduri cu cai de rasa. In acest castel au fost adunate lucrari de o rara frumusete, lucrari antice, capodopere ale artistilor de toate genurile, de la mobilele "Empire" pana la cele mai frumoase medalioane si chiar lucrari de marmura de Cordoba”. Apoi, „in minunatul parc din jurul castelului se gasea o cladire in care erau adunate odinioara toate lucrarile aduse de contele Eugen Karacsony, urmasul lui Lazar, din calatoria facuta in Egipt: vase si mobila egiptene si chiar o mumie”, mai noteaza profesorul Vizman. Pentru a reliefa cat de influent si puternic era contele, citam dintr-o inscriptie aflata si azi la sifonul de sub raul Barzava, ale carui unde domoale scalda Banlocul: „Stimabilul Eugen Karacsony de Karacsony falva (falva – sat, in limba maghiara, n.n.) si Beodra, sfetnic secret si vistiernic al Mariei Sale, cavaler al Ordinului Suveran de Malta, membru de drept al Adunarii Nobiliare si deputat al Adunarii Generale, construieste….”
Resedinta de suflet a Reginei Elisabeta
Domeniile detinute de Karacsony se intindeau pe 27.000 de hectare, care includeau si sate din jurul Banlocului. In 1922, contele este expropriat, iar o parte din pamant este impartita localnicilor in loturi de cate 5 iugare (aproximativ 3 hectare). 13 ani mai tarziu, mosia este cumparata de sora Regelui Carol al II-lea, cu suma de 22 de milioane de lei, o adevarata avere in acea vreme. Dupa un mariaj esuat, fosta Regina Elisabeta a Greciei se intoarce in tara, stabilindu-se initial la Peles. Dorind sa traiasca singura, ea a mers in Banat si s-a stabilit definitiv la Banloc.
In scurta vreme, frumoasa localitate timiseana a devenit unul dintre cele mai agreate locuri de recreere pentru aristocratia vremii. Primarul comunei, Cornel Tota, al carui bunic a fost gradinarul reginei, povesteste cu mandrie ca timp de un deceniu, intre 1930 si 1940, insusi Maiestatea Sa Regele Mihai I a venit la Banloc, la vanatoare. „Aici erau odinioara grajdurile, iar acolo fantana venetiana”, ne arata ghidul nostru, primarul Tota, un colt darapanat si plin de balarii din vechea mosie, descriind sugestiv, cu mana, un semicerc in aer. „Zece cai de rasa pursange avea Maiestatea Sa”, ne mai spune primarul cu o unda de nostalgie in glas.
Exilul
Domeniul cuprindea atunci conacul propriu-zis, 17 hectare de parc, padure, luciu de apa, pescarie, orezarie si o importanta suprafata de teren arabil. Tot la Banloc s-au adunat in acele timpuri importante bogatii artistice, obiecte de patrimoniu si tezaur. Nimic nu mai aminteste astazi de fastul de altadata, cum, le fel, nimic din ceea ce a dat sclipire castelului nu mai exista acum. Multe dintre aceste raritati aveau sa incapa, in vremea razboiului, pe mana „ciumei rosii”, fiind duse cu marfarele in fosta Uniune Sovietica, pentru a fi, chipurile, pastrate in siguranta.
Apoi a urmat lovitura de gratie. Intreaga mosie, pana la ultimul metru patrat de pamant, a fost confiscata de comunisti si trecuta in proprietatea statului. Abolirea monarhiei, la 30 decembrie 1947, a obligat-o pe Regina Elisabeta sa paraseasca definitiv meleagurile banatene pe care le-a iubit atat de mult si castelul sau drag de la Banloc. La 4 ianuarie 1948, se imbarca in trenul regal, impreuna cu Regele Mihai si Regina-Mama Elena, lasand in urma sa pentru totdeauna Banatul si Romania. S-a stabilit la Cannes, pe Coasta de Azur, unde si-a castigat painea amara dand lectii de pian. La 15 noiembrie 1956, se stinge din viata in exil. Avea 62 de ani…
Rafinamentul aristocratic, inlocuit cu insemne comuniste
Venirea comunistilor la putere a pecetluit soarta castelului. Stralucirea de altadata a locului a palit parca peste noapte. Impunatorul edificiu a fost transformat in… IAS, iar in luxosul mobilier nobiliar s-au instalat activistii comunisti. Tapiteria fina a fost distrusa si inlocuita cu panza ordinara rosie, impodobita cu citate din Lenin. Dupa aproape doua decenii, castelul de la Banloc a luat o alta destinatie. Incepand cu 1960, edificiul a fost transformat in azil de batrani, iar ceva mai tarziu, pana in 1984, a servit drept adapost pentru copiii orfani. „A fost cea mai buna – sa spun asa – perioada a castelului, din vremea comunista”, ne explica primarul Tota. „Macar, la acea vreme, edificiul era bine ingrijit, la fel parcul dendrologic din preajma”, spune edilul. Apoi, pana in 1991 in castel a functionat scoala din Banloc. Era anul in care frumoasa constructie nobiliara a primit lovitura cea mai crancena. Castelul aproape ca s-a naruit dupa ce Timisul a fost lovit, in acel an, de un val de seisme puternice, cu epicentrul chiar la Banloc. Renumitul parc dendrologic, amenajat la 1724, intins pe 8 hectare in jurul castelului, si care adaposteste peste 80 de specii de arbori, intre care 20 exotici, a fost lasat in paragina, transformandu-se treptat intr-o adevarata jungla. Putini sunt cei care stiu ca intre aceste specii s-a aflat si unul dintre cei o suta de salcami adusi din America in timpul domniei Mariei Tereza (1740-1780).
Proiect ucis din fasa
Abolirea dictaturii comuniste nu a reusit, din pacate, sa schimbe si soar-ta castelului din Banloc, devenit cladire-monument istoric, protejata prin lege. Jaful comunist a fost inlocuit cu nepasarea… democratica. Impunatorul edificiu este astazi doar o umbra a unor vremuri glorioase, demult apuse. Nu pentru ca recuperarea sa ar fi imposibila, ci din cauza centralismului sufocant si al birocratiei. De mai bine de un deceniu, Ministerul Culturii a dispus inceperea unor lucrari de renovare. „Singurul care s-a preocupat cu adevarat de soarta castelului a fost domnul Caramitru, pe cand era ministru al Culturii”, a spus primarul. „Impresionat de edificiu si de istoria locului, domnul Caramitru a vrut sa transforme castelul intr-un centru european de conferinte”, a adaugat edilul.
N-a mai apucat sa o faca, intrucat conflictul din fosta Iugoslavie a „ucis” din fasa proiectul, care viza intreaga Euroregiune Vest, inclusiv Voivodina (Serbia), dupa care PNTCD a pierdut puterea la urmatoarele alegeri parlamentare. Cum succesorul lui Caramitru, Razvan Theodorescu, nu s-a legat la cap nici cu fostul castel al Reginei Elisabeta si nici cu alte edificii istorice din Banat, in 2000 Ministerul Culturii a abandonat definitiv „Proiectul Banloc”. Castelul este transferat primariei comunale, insa, in lipsa banilor, nu se poate misca nimic. Pentru repunerea in functiune a castelului ar fi nevoie de 30 de miliarde. „Acum, cladirea e in conservare, dar avem doua variante. Fie sa introducem castelul in circuitul turistic international (agroturism), fie sa il transformam in centru european de conferinte”, a mai spus primarul. Lucrurile se misca, insa, greu, mai cu seama ca se gaseste si cate un birocrat de pe la Directia de Cultura a Judetului Timis care se pune de-a curmezisul initiativelor locale.
„Ne zbatem de multa vreme sa primim aprobarile necesare pentru a-l putea vinde, pentru ca este pacat de el. Am avea si noi, Primaria, de castigat, din impozite, dar si comuna, pentru ca automat ar veni turisti si am avea o alta deschidere”, a adaugat Cornel Tota.
Testamentul lui Carol al II-lea
Tentativa de recuperare a domeniilor regale de la Banloc de catre Paul Lambrino, nepot nelegitim al Regelui Mihai, a starnit o replica neasteptata din partea Casei Regale. Fostul monarh al Romaniei a contestat calitatea princiara a lui Paul Lambrino si, indirect, testamentul prin care Carol al II-lea si-a lasat averea fiilor sai, Principele Carol Mircea Grigore (37,5%) Ð nerecunoscut de famila regala, Regelui Mihai (37,5%) si Principesei Elena Lupescu (25%). Aceeasi contestatie a fost trimisa, spre luare la cunostinta, si Primariei Banloc, pentru ca eventuala retrocedare a domeniilor regale sa nu aiba loc inainte de finalizarea procesului. Conform estimarii primarului Cornel Tota, in cazul in care se va ajunge la restituirea in natura a proprietatilor detinute odinioara de Principesa Elisabeta, atunci peste 80% din padurea din Banloc, cu tot cu bogatia cinegetica, va intra in posesia Printului Paul Lambrino.
Printul Paul revendica pamanturile de la Banloc
Fostele domenii regale de la Banloc nu puteau sa-i lase indiferenti nici pe mostenitorii Regelui Carol al II-lea, mai cu seama ca padurile din zona sunt recunoscute pentru deosebita valoare cinegetica. Astfel, in toamna anului trecut, in ultima zi in care se mai puteau depune dosare cu revendicari la Legea 247/2005, la primaria din comuna a sosit o cerere din partea Printului Paul Lambrino, prin care acesta revendica 37,5% din fostele domenii regale, mai putin castelul… De altfel, se pare ca nimeni din fosta familie regala nu pare interesat de vechiul edificiu, ci doar de pamanturile ce i-au apartinut odinioara Principesei Elisabeta.
„Inainte de a inregistra dosarul, am luat documentele legale, am mers pe linie genealogica si am constatat ca Paul Lambrino este ruda de gradul patru cu Principesa Elisabeta. Nu ne-a interesat calitatea sa de alteta regala, ci doar cea de simplu cetatean care are dreptul la o mostenire”, ne spune primarul Tota.
„Ni s-a cerut reconstituirea dreptului de proprietate asupra fostei mosii a Principesei Elisabeta a Greciei, sora Regelui Carol al II-lea, mai exact 537,5 hectare de padure, cu terenuri forestiere, cabane de vanatoare si case de protocol, dar si 772 hectare de teren arabil, cu pescariile si orezariile aferente. Analizand actele de mostenire depuse la dosar, am propus Prefecturii Timis restituirea suprafetelor de teren arabil si 50 de hectare de padure, adica maximum cat permite Legea 547. Fiind un caz extrem de complex, dat fiind faptul ca Paul Lambrino nu a fost niciodata recunoscut de Casa Regala, Comisia de Fond Funciar de la Prefectura inca nu s-a pronuntat asupra acestei cereri”, a mai explicat primarul Cornel Tota, cu precizarea ca absenta castelului de pe lista revendicarilor se datoreaza faptului ca edificiul poate fi solicitat doar in baza Legii 10.
